Psihotronica – războiul viitorului

Psihotronica este disciplina biofizică ce studiază interacţiunile psihice la distanţă. Obiectul de studiu al psihotronicii îl constituie fenomenele parasenzoriale (paranormale) care sunt denumite şi fenomenele PSI.

Determinări prin cercetări ştiinţifice.

Un istoric succint al cercetărilor în domeniul parapsihologic arată sfârşitul secolului al XIX-lea ca timp al “naşterii” primelor societăţi metapsihice ca organisme de cercetare organizată a acestor fenomene. Este de menţionat numele francezului Max Dessoir care a înlocuit vechiul termen “metapsihica” cu cel de “parapsihologie”. Cele mai rudimentare tehnici de influenţare la distantă, de manipulare, sunt cunoscutele bombe cu manifeste lansate în teritoriul inamic, dar şi manipularea prin intermediul radioului şi presei scrise, folosite de Franţa, Anglia şi Germania (pe frontul primului război mondial se auzeau foarte des difuzoarele inamice cu texte defetiste) iar mai aproape de noi în timp, prin persuasiune şi programare neurolingvistică. În Decembrie 1989 şi după, s-a vorbit mult de un aşa-zis “atac PSI” asupra României, cu consecinţe nefaste asupra populaţiei. Acest lucru este perfect posibil, dar, probabil, nu vom afla ce s-a întâmplat cu adevărat decât peste mulţi ani. Acelaşi lucru se pare ca s-a întâmplat în conflictul transnistrean. Cercetările asupra paranormalului s-au făcut şi se fac încă în multe ţări, dintre care SUA, Rusia, China şi Cehia ( încă în 1942 în Cehia a apărut lucrarea “Clairvoyance, Hypnotism and Magnetism” ) sunt cele mai cunoscute.Cercetătorii au reusit sa descopere modalităti de dezvoltare a unor capacităti de punere în evidenţă a fenomenelor psihice parasenzoriale (PSI) care nu sunt încă explicate ştiinţific (percepţia extrasensorială-PES, telepatia, telekinezia ş.a.). Ca urmare a numeroase experimente efectuate pe baza unor protocoale riguroase şi sub strictă supraveghere a unor oameni de ştiinţă şi specialişti în diferite domenii, s-a conturat concluzia că există persoane cu aceste capacitati parasenzoriale / paranormale

Teorii şi tehnici utilizate in Psihotronica

Există posibilitatea de a se efectua controlul psihic al mintii, respectiv ca starea psihică – creierul – să fie influenţată de la distanţă. Pentru a explica evenimentele psihotronice, este necesar să se facă apel la cunoştinţele de fizică. La începutul secolului anterior, Ernst Schrodinger şi Werner Heisenberg au formulat legile de bază ale mecanicii cuantice. Această teorie descrie fizica lumii subatomice. Dr. Bell a elaborat o teoremă din mecanica cuantică care afirmă că particulele subatomice sau fotonii care s-au obţinut prin divizarea în două a unei alte subparticule sau foton vor avea aceleaşi caracteristici. Teorema lui Bell şi conectivitatea între perechile de subparticule le-a permis oamenilor de ştiinţă să transmită informaţia în condiţii de securitate.
Dacă corpul biofizic este un câmp cuantic, atunci când se divide pentru a realiza acţiunea psihotonică, fiecare componentă va cunoaşte ceea ce perechea sa din câmpul biofizic a observat.
Transmisia cuantică a informaţiei ar putea explica cum informaţia psihotronică trece de la situl observat la spionul psihic.
Câmpurile morfogenetice – câmpuri energetice care modeleaza viaţa.
Biologii specializaţi în studiul celulei ştiu că genomul uman (cromozomii care alcătuiesc materialul genetic uman) nu conţine suficientă informaţie pentru a transforma masa celulelor oului fertilizat numită blastocist în embrion. Câmpurile morfogenetice biofizice asigură comutarea pe genele specifice şi renunţarea la altele, în funcţie de pozitia lor în blastocistul din uter. Dacă aceştia se află lângă axa în vârf, ei devin celulele ochiului şi ale esofagului. Dacă sunt în partea de jos vor deveni anus, iar dacă sunt în centrul blastocistului vor deveni tubul digestiv. Dacă sunt la suprafaţă vor deveni celulele pielii. Câmpurile biofizice păstrează informaţia care va determina ca celule identice să devină celule din sisteme diferite, în funcţie de pozitia lor.
Prin urmare câmpul biofizic conţine foarte multe informaţii care nu sunt conţinute în genom. Mai mult, câmpul biofizic poate controla expresia genei. O consecinţă naturală a acţiunilor psihotronice a fost dezvoltarea la practicienii psihotronişti a unei evoluţii în câmpurile lor morfogenetice. Prin exersarea tehnicilor psihotronice de către corpul biofizic, câmpurile morfogenetice din care este alcătuit vor evolua si vor deveni conştiente (conştienţa primară). Cu o practică lungă, aceste câmpuri devin autoconştiente (conştienţă înaltă), Acest proces permite obţinerea unor puternice abilitaţi psihotronice, dar mult mai important, ar putea conduce ca psi-operatorul să fie capabil sa comute aceste gene între cele doua poziţii on si off.

Sănătatea şi gerontologia (ştiinta prelungirii vieţii active) sunt influenţate de aceste descoperiri.
Posibilitatea influenţării la distanţă prin folosirea unor generatoare psihotronice care amplificau capacităţile psihice ale paranormalilor, a fost făcută posibilă de savanţii sovietici.
Specialiştii în psihotronică au stabilit că o altă tehnică posibil de aplicat pentru a determina, de exemplu, un individ devenit indezirabil sa se sinucidă este sugestia pentru a-i inhiba reflexul de apărare. Astfel, se perturbă biocâmpul individului si se induce o stare depresivă acută, dar şi de euforie, care dă un curaj deosebit. Aceste stări se instalează brusc, deci “atipic”, iar subconştientul individului nu se poate apăra. Dacă, pe acest fond, i se transmite – tot sugestiv – mesajul subliminal de a-ş lua viaţa, rezultă… crima perfectă.
Creierul se poate modifica prin folosire. Pot fi micşorate reacţiile lui sau intensificate fără limite, posibilităţi actualmente doar bănuite. Am dobândit un patrimoniu genetic educativ şi cultural ce poate fi transcens prin experienţa directă, dacă aceasta este bine condusă. Fizicianul Reynold Johnson spune că atunci când puteri paranormale ca „telepatia, clarviziunea, premoniţia sunt dobândite de fiinţa umană prin evoluţie spirituală, nu este exagarat să spunem că limitele universului uman sunt lărgite la infinit şi că omul devine un supraom,un zeu…”
Toate cercetările asupra energiilor „psi” scot în evidenţă realitatea acestora. Prof. Olivier Costa de Beauregard, fizician, a explicat cum priveşte el parapsihologia: „Veţi fi surprinşi auzind un fizician care declară că ia in considerare parapsihologia nu în funcţie de cazuri spontane, ci ca o concluzie a unei reflecţii asupra simetriei interne a disciplinelor de care se ocupă: relativitatea si mecanica cuantică”.
Cum spunea şi M Jourdain, fizica modernă este pe cale de a-şi da seama că se raportează la Spirit.

Fizica secolului XX (relativitatea, cuantică) precum şi alte ştiinte au ca noutate faptul că tratează materia din punct de vedere spiritual.
În încercarea de a înţelege această relaţie într-o maniera coerentă, se poate ajunge şi la constatarea că parapsihologia este validată de ultimele descoperiri ale ştiinţei.
Cercetările actuale în domeniul noilor forme de energie au explicat ştiinţific telepatia, percepţia extrasenzorială, vindecarea spontană, clarviziunea, etc. Cercetarea energiilor „misterioase” se realizează în multe laboratoare şi fenomenele psihice care au fost multă vreme neînţelese şi ignorate de ştiintă sunt explicate, descoperindu-se legea fiecarei energii. Oamenii de ştiinţă cehi Zdenek Rejdak si Karel Orbel afirmă: „omul si toate fiinţele vii posedă o energie specială care a fost ignorată până acum în Occident. Pe acestă bioenergie sau energie psihotronică pare să se bazeze fenomenul de psihokinezie; ea ar putea fi şi cauza efectului radiestezic şi aparent se poate trage concluzia că ea intervine în toate fenomenele psihice”. Bioenergia a fost cunoscută încă din antichitate.
Chinezii spuneau că omul este în legătură cu energia vieţii ce umple tot Universul. Reicenbach a denumit-o energie odică, iar Blondot energie X. Oamenii de ştiinţă ruşi preferă denumirea de energie bioplasmatică, iar cei cehi de energie psihotronică. Fizicianul Harris Walker sugerează că particulele elementare se comportă ca şi când ar fi guvernate de o forţă organizatoare. Fizica cuantică demonstrează că natura este un ansamblu indivizibil, unde totul este în relaţie: totalitatea universului este prezentă oricând şi oriunde. In acestă privinţă există un exemplu frapant: cel al hologramei. Astfel dacă se rupe o bucată dintr-un negativ holografic pentru a-l pune sub un proiector laser, nu se va obţine o parte a imaginii, ci imaginea intreagă.
De aici rezultă că imaginea întreagă a fost înregistrată pretutindeni pe placa holografică, în aşa fel încât fiecare părticică a plăcii (negativul holografic) reflectă totalitatea.