Maresalul razboiului si Maresalul slovei

IN MEMORIAM Maresal I.ANTONESCU şi prof.GH.BUZATU

OSTASI,

"Va ordon: treceti Prutul! Sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre." - 22 iunie 1941 - Ordinul de zi al Maresalului Ion Antonescu

Pamîntul tău atîţia l-au râvnit ,
Cu sânge şi cu lacrimi acesta e sfinţit
De veacuri, noi, popor de frontieră
Am stat aici , cu pieptul dezgolit .
împinsi de dragostea de glie ,
multe furtuni cu pieptu-am înfruntat
Le-om înfrunta şi cele ce-or să vie.
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Murit-au mulţi şi-s fără de mormint ,
Mulţi sunt uitaţi de tine, maică Românie ,
Nedreaptă soarta este azi cu ei ,
Cei ce ţi-au fost spadă dar şi scut
Şi s-au jertfit atăţia, întru statornicie.
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Am vrea iar glas de clopot să răsune,
Ostaşi români , luptaţi până la moarte
Pămîntul sfânt al ţarii se cere dezrobit,
Zdrobiţi duşmanul de la răsărit ,
Zdrobiţi duşmanul de la miază noapte.
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Sunt mulţi aceia ce te-au asuprit
Şi încă te râvnesc lifte străine
Câti oare , astăzi , dintre fii tăi
Lupta-vor su spada pentru tine ?
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Azi , tot mai mulţi , ca trestia în vânt
Umili se-apleacă până la pămînt
În faţa celor ce distrug o ţară ,
Şi vai de tine , maică Românie ,
Mai răi sunt unii dintre fii tăi
Ca liftele venite de afară
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Azi , fii tăi s-au risipit în lume ,
Ca să câştige trudnic o amară pâine ,
Tu –i plângi zadarnic, cu lacrimă fierbinte,
Ne-au desţărat ai noştri şi străinii ,
Lăsa-ne vor apoi şi fără de credinţă
Lăsa-ne vor apoi fără morminte .
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Glas de tulnic şi caval îl plâng azi pe Mareşal ,
Cel de liftele străine umilit , apoi, ucis
Şi îl plâng şi pe acela ce a trebuit să moară
Tot din dragoste de ţară,
Fiindcă a crezut şi a scris.
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Prietenei mele din departate zari , în semn de preţuire pentru nemărginita-i dragoste de ţară
Mihai Beltechi -30 iunie 2013

ISTORIE: BASARABIA, ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL - Documente de arhivă

În exclusivitate pentru Tribuna Basarabiei şi Secretele Istoriei

Alexandru Moraru „BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”

(DOCUMENTE  DE ARHIVĂ )

- Partea a 43-a -

Ultimul articol din seria documentelor de arhivă despre Mareşalul Ion Antonescu, documente ce prezintă o parte din istoria României şi a provinciei istorice Basarabia.

Publicarea acestor documente de arhivă, de o valoare inestimabilă, nu ar fi fost posibilă fără suportul domnului Alexandru Moraru, istoric, arhivist şi publicist, căruia îi mulţumim pentru munca depusă în sprijinul realizării unităţii naţionale a românilor. 

Aici puteţi consulta lista tuturor documentelor publicate.

1944

Documentul 188

PARCHETUL CURŢII MARŢIALE

Oficiul Poştal Militar Nr. 3604

Nr. 12655 b din 24 Mai 1944

Către,

PREŞEDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI

ADMINISTRAŢIA MILITARĂ A TERITORIULUI DINTRE

BUG ŞI NISTRU – Cabinetul Domnului General

            Am onoare a vă ruga să binevoiţi a dispune ca fosta Prefectură a Judeţului Moghilev prin organele sale de Poliţie să comunice numitului David Segal fost director de bancă, evreu internat în ghetoul Moghilev că prin Deciziunea Nr. 895 din 31 Martie 1944 Curtea Militară de Casare şi Justiţie a admis în interesul Legii, recursul introdus de Domnul Procuror General al Curţii Militare de Casare şi Justiţie, în cauza privitoare pe susnumitul, contra sentinţei Nr. 1510 din 22 Iulie 1943, pronunţată de fosta Curte Marţială a garnizoanei Tiraspol, casându-se sentinţa.

             L.Ş.

                        PROCUROR INSTRUCTOR MILITAR

                        Maior Magistrat, Dr. Max Gavrilescu (semnătura)

* * *

Documentul 189

PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI

SECRETARIATUL GENERAL

„CABINETUL PENTRU BASARABIA

BUCOVINA ŞI TRANSNISTRIA”

NOTĂ

1944 luna Ianuarie, ziua 26

SUMAR:

Constatările făcute

De Dl.Kolb, delegatul

Comitetului Internaţional

de Cruce Roşie de la Geneva

cu ocazia vizitei făcute la ghettourile din Transnistria.

            Cu onoare se supune cunoştinţei Domnului VICE PREŞEDINTE al Consiliului de Miniştri copia raportului adresat Comitetului Internaţional al Crucii Roşii din Geneva de către Domnul Kolb, asupra vizitei făcute la ghettourile din Transnistria între 10-21 Decembrie 1943.

            Din cuprinsul acestui raport se desprind următoarele:

  I. Situaţia statistică a deportaţilor

1) Majoritatea evreilor deportaţi în Transnistria provin din cele două provincii „Basarabia şi Bucovina”, reocupate de Români în 1941, statul român pretinzând că măsura a fost luată în urma actelor violente şi crimelor săvârşite contra armatei române pe timpul cedării provinciilor precum şi datorită cauzelor de distrugere ale oraşului Chişinău şi altor oraşe din Basarabia de către populaţia evreiască în unire cu bolşevicii, înaninte de retragerea acestora.

2) La această deportare s-a procedat în mod arbitrariu, fără a se trimite în faţa tribunalelor pe adevăraţii vinovaţi şi din această cauză actul de deportare s-a răsfrânt şi asupra nevinovaţilor.

3) Datorită condiţiilor insuficiente în care a avut loc deportarea, populaţia evreiască deportată a avut de suferit pierderi considerabile – pe care le evaluează la circa 241.000 persoane după datele statistice care au fost probabil culese pe cale particulară de la evreii cu care Dl.Kolb a luat contact chiar înaninte de vizita în Transnistria.

4) Deşi Dl. Kolb arată în cuprinsul raportului său la pagina 4, alin.1 şi 2, date statistice relative la deportarea evreilor care după Bukarester Tageslatt se cifrează la 180.000 persoane, iar după Ministerul Afacerilor Interne (date oficiale) la 110.000 persoane.(cifra de 180 000 e aberantă şi n-are suport documental-Al.M)

Domnia sa nu ţine seama de datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne şi complet eronat, după datele furnizate de către evreii interesaţi, afirmă în raportul său erori, pentru care nu s-a ostenit cel puţin de a le confrunta şi verifica cu datele oficiale.

Datorită acestui procedeu, Statul Român este pus într-o lumină defavorabilă, întrucât din constatările făcute la faţa locului rezultă că populaţia deportată a avut în toate ocaziunile cel mai larg concurs din partea Statului român şi al autorităţilor locale, aşa după cum declară însuşi evreii din Transnistria.

Dl.Kolb nu a ţinut cont nici cel puţin de rugămintea ce i-a fost adresată de către evreii din Transnistria care l-au rugat să intervină pe lângă statul român de a obţine permisiunea de a fi aduşi în ţara românească, preferând chiar viaţa de lagăr decât a rămâne în Transnistria care este ameninţată cu reocuparea de către bolşevici.

Această dorinţă nu este decât convingerea pe care au căpătat-o de la coreligionarii lor deportaţi că Statul român duce o politică tolerantă în ceea ce priveşte asigurarea vieţii chiar a evreilor deportaţi şi pe care evreii localnici din Transnistria o preferă.

II. Constatările făcute la faţa locului

1) Ghettoul Tiraspol

Evreii au confirmat că sunt foarte mulţumiţi că au de lucru suficient şi sunt bine plătiţi, că au hrană bună, lemne de încălzit şi adăpost bun.

Nu au formulat nici o reclamaţie şi nu au cerut nimic, declarând că sunt foarte mulţumiţi de viaţa lor actuală şi de tratamentul aplicat de către autorităţi.

2) Atelierele de la Odessa

Evreii au declarat că se câştigă suficient pentru a se întreţine.

Nu au adresat nici o plângere şi nu au formulat nici o cerere decât că Dorohoienii, când se vor repatria, să poată pleca şi cei aflaţi la aceste ateliere.

Atelierele care urmau a fi puse la dispoziţia lor au fost găsite în bună stare, bine aerisite şi luminate şi cu posibilităţi de încălzire.

3) Ghettoul din Balta

a) Spitalul are puţine medicamente şi insturmente. Bolnavii sosiţi de la lucrarea podului peste Bug (Varvarovca şi Tribaty) sunt lipsiţi de lengerie.

b) Orfelinatele de băieţi şi fete. Copiii îmbrăcaţi în parte în pulovere. Paturile cu cearşafurile noi. Starea sănătăţii părea destul de bună.

Se simte nevoia de încălţăminte şi îmbrăcăminte.

c) Farmacia duce lipsă de medicamente.

d) Cantina distribuie masă gratuită la 120 persoane, fiind în bună stare şi cu veselă nouă.

Alimentele se pot procura după piaţă la preţurile maximale.

e) Munca evreilor este plătită cu 75 % din tariful pentru lucrătorii ucraineni.

f) Comitetul de conducere a afirmat că trăiesc în foarte buni termeni cu autorităţile locale.

g) Vizita făcută la una din locuinţele ghettoului a lăsat impresia că evreii trăiesc o viaţă lipsită de cea mai elementară higienă. S-a atras atenţiunea asupra pericolului la care se expun din această cauză atât evreii deportaţi cât şi populaţia indigenă din cauza epidemiilor care nu vor întârzia să apară.

4) Ghettoul Râbniţa

Ghettoul a fost găsit bine întreţinut, cu libertate de a circula în oraş.

Membrii comitetului au afirmat că trăiesc în bune relaţiuni cu toate autorităţile româneşti şi că evreii sunt foarte mulţumiţi de viaţa lor actuală.

Evreii păreau bine hrăniţi. Se simte nevoia de îmbrăcăminte şi de lemne.

Evreii pot cumpăra alimente la preţ maximal. Pâinea este furnizaţă de către primărie.

Boli molipsitoare nu există.

Corespondenţa funcţionează regulat.

Prefectura furnizează pe lună evreilor:

-    5000 kgr. Făină

-    500 kgr ulei

-    10000 kg cartofi

-    500 kgr brânză

-    250 kg săpun

-    1000 kg varză

5) Ghettoul din Tulcin

La întrebarea D-lui Kolb, evreii au declarat că sunt foarte satisfăcuţi de autorităţi în ceea ce priveşte libertatea şi bunăvoinţa fiind deasemenea mulţumiţi de situaţia lor. Ghettoul nu este închis şi nici păzit de poliţie şi face o bună impresie.

Nu sunt bolnavi.

Corespondenţa este destul de regulată.

Se observă lipsa lemnelor de încălzit, a îmbrăcămintei, încălţămintei şi medicamentelor.

6) Ghettoul din Djurin

Evreii au declarat că autorităţile se arată foarte binevoitoare.

Cartierul nu este înscris şi ghettoul are poliţie proprie.

Corespondenţa soseşte destul de regulat.

Ghettoul are o farmacie bine instalată.

Un spital cu 32 de paturi, un orfelinat cu 56 orfani dintre care 21 localnici.

O cantină unde se dă o dată pe zi mîncare pentru 1100 persoane.

7) Ghettoul Sargorod

Acest ghettou a făcut o bună impresie şi a demonstrat că acolo unde omul este animat de pricepere şi sârguinţă poate realiza multe lucruri frumoase. Toate instituţiile publice s-a constata că sunt bine întreţinute, autorităţile româneşti dând tot concursul posibil.

Şeful ghettoului a fost felicitat pentru munca desfăşurată.

Doctorul Teich, şeful ghettoului a afirmat în repetate rânduri că este fericit de a lucra cu autorităţile româneşti, graţie cărora s-au putut obţine aceste rezultate satisfăcătoare.

Orfelinatul, cantina şi spitalul au fost găsite în bune condiţiuni.

Orfanii sunt sănătoşi şi este interesant a se vedea că au câştigat 5-6 kgr în greutate.

8) Ghettoul Cernoveţ

Starea sanitară bună. Raporturile cu autorităţile româneşti, excelente. Corespondenţa destul de regulat. Evreii îşi cîştigă existenţa muncind în ateliere.

Ghettoul are o cantină unde se distribuie 360 porţii zilnic. Se constată lipsa îmbrăcămintei de iarnă.

9) Ghettoul Moghilev

Acest ghettou are:

-    un spital cu 130 paturi cu 8 medici plus 60 medici în ghettou;

-    două farmacii bine aprovizionate;

-    trei orfelinate cu 665 orfani;

-    o policlinică;

-    patru cantine;

-     unsprezece ateliere, salariile fiind înre 4-12 RKKS pe zi;

-    o asociaţie de caritate a femeilor evreice;

-    o şcoală primară cu 7 clase;

-    o şcoală industrială;

-    o şcoală de meserii;

-    o brutărie.

Spitalul şi orfelinatele bine întreţinute.

Ghettoul nu este închis. Circulaţia este liberă până la ora 20.00.

Evreii au afirmat că sunt mulţumiţi de viaţa lor. Prefectul însă a făcut impresia că nu îi simpatizează pe evrei.

Pe de altă parte s-a constatat că mortalitatea a scăzut odată cu venirea acestui prefect, care a luat măsuri practice pentru combaterea ei.

Corespondenţa soseşte destul de regulat.

Se simte lipsa de îmbrăcăminte, încălţăminte şi material de educaţie.

10) Ghettoul Smerinca

Ghettoul este deschis, fără restricţiuni pentru locuitori.

Starea sănătăţii locuitorilor şi copiilor ghettoului este bună.

Evreii au raporturi excelente cu autorităţile române.

Ghettoul are:

-    un spital

-    o farmacie

-    o grădină de copii

-    un cămin pentru copii

-    o cantină

-    o sinagogă şi

-    o baie cu instalaţii pentru deparazitare.

Nu s-a formulat nici o plângere.

Se constată lipsa de lemne, de care dealtfel duce lipsă şi populaţia indigenă, inclusiv autorităţile locale din toată Transnistria, din lipsa mijoacelor de transport şi a situaţiei speciale în care se găseşte acest teritoriu.

Lipseşte îmbrcămintea şi încălţămintea.

Cernăuţi

Relaţiile dintre reprezentanţii Guvernământului şi conducătorii evreilor sunt bune.

Evreii rămaşi trăiesc într-un cartier special, unde în ultimul timp au fost adunate la un loc. O parte din evrei sunt în serviciul Guvernământului şi al Primăriei, unde sunt retribuiţi cu salarii ca şi românii, minus 15% pentru Casa Muncii.

Domnul Guvernator şi-a înscris părerea şi măsuri aprobate de Dl. Profesor Mihai Antonescu ca evreii din Cernăuţi să nu fie obligaţi a mai purta steaua lui David.

Această măsură urmează a se traduce în fapt imediat după sosirea cuvenitului ordin.

Instituţiile de asitenţă socială ale evreilor au fost găsite satisfăcător.

  

Chişinău

            S-a observat că cea mai mare parte din Chişinău a fost distrusă de foc în timpul retragerii ruşilor în 1941 şi restaurarea executată de către autorităţile române, după aceia, este demnă de admirat.

Diverse

1) Evreii originari din Transnistria şi care au trăit sub bolşevici sunt în bune relaţiuni cu evreii deportaţi.

2) Evreii ruşi m-au rugat să intervin pe lângă Guvernul Român pentru a le permite de a părăsi Transnistria odată cu coreligionarii lor români pentru a se instala în România, ei acceptând chiar de a fi ţinuţi ca ostatici într-un cîmp de concentrare decât de a recădea din nou sub administraţia sovietică.

3) Paragraful de mai sus, care se găseşte înscris în penultimul aliniat la paginei 24 din memoriu, ilustrează complet situaţia evreilor din Transnistria, care preferă o administraţie românească în lcoul celei sovietice, Românii dovedindu-se un popor blând şi cu înalte sentimente umanitare, chiar atunci cînd sunt constrânşi de a aplica vinovaţilor pedepse care nu intră în uzanţele sale şi că chiar dacă le aplică, acestea sun administrate cu multă generozitate.

Acest paragraf, care este însuşi afirmaţiunile Domnului Kolb, trebuia să-l împiedice de a judeca printr-un raţionament superficial bazat pe date statistice necontrolate când D-sa trage concluzia că din cauza măsurii luate de Guvern, populaţia evreiască deportată a suportat o pierdere considerabilă de circa 241.000 de sfulete, căci dacă adevărul ar fi fost acesta, Domnia sa putea fi sigur că populaţia evreiască din Transnistria, de cetăţenie sovietici, care a fost supusă la aceleaşi măsuri restrictive de deportare, nu i-ar fi cerut D-sale înalta ocorotire sub egida Crucii Roşii Internaţionale de a interveni pe lângă Guvernul Român ca să fie admisă în Ţară sub orice condiţie, numai ca să scape de sub noua stăpânire bolşevică.

Domnul Kolb greşeşte complet când peste tot locul a constata personal ce au realizat şi ce concurs larg au dat Guvernul şi autorităţile române evreilor deportaţi, care nu au avut decât cuvinte de laudă şi de mulţumire pentur noi, când fiind în posesia unor date statistice neverificate şi obţinute de o manieră nefrancă, le admite ca valabile printr-un raţionament fals, Domnia sa obţinând statistica evreilor fie din reviste, fie de la evreii primiţi la Bucureşti, fie culese la faţa locului nemanifest, nu găseşte altceva de făcut decât să scadă din datele statistice numărul celor aflaţi actualmente în Transnistria şi diferenţa să o arunce în spatele Guvernului Român, pe care îl găseşte responsabil de aceste pierderi, fără a ţine cont că masele evreieşti erau bolşevizate completamente fapt care le-au detemrinat la acte vexatorii şi crime comise la adresa armatei, autorităţilor şi populaţiei româneşti pe timpul cedării şi care ulterior şi-au părăsit căminele îngroşind rândurile bolşevicilor cu care s-au retras.

Domnul Kolb, lipsit de această logică aruncă în sarcina Guvernului sute de mii de morţi şi dispăruţi, constatând în acelaşi timp că acelaş Guvern le dă evreilor pe timpul refugiului cel mai larg concurs pentru organizarea vieţii în condiţiuni optime omeneşti.

Cocluziunile Domnului Kolb

1) Deportarea evreilor în Transnistria constiuie „o pagină neagră în istoria ţării”.

2) Pentru elveţian, crescut în respectul drepturilor omului (nici o pedeapsă fără judeactă nici o judeactă fără lege) măsuri arbitrare care lovesc în nevinovaţi sunt de neânchipuit.

3) Poporul elveţian, compus din 4 naţionalităţi a demonstrat că este posibil de a trăi în perfectă armonie, existând acelaşi spirit de justiţie pentur toate, fără ca partea cea mai numeroasă să exercite o predominare absolută pe care să nu o posede şi fracţiunea componentă cea mai mică.

4) Acest spirit de dreptate a permis poporului eleveţian, de limbi diferite, să fie unit frăţeşte chiar în momentele cele mai turburi din istoria sa modernă.

5) Acelaş spirit de justiţie trebuie să domnească şi în România şi în consecinţă populaţia evreiască deportată trebuie să fie redusă şi repusă în drepturile sale, ştiut fiind că România va avea nevoie de braţe şi intelegenţe numeroase pentru a-şi vindeca rănile războiului.

6) Guvernul Român a aprobat:

a) repatrierea evreilor originari din judeţul Dorohoi;

b) repatrierea orfanilor deportaţi;

c) repatrierea unui oarecare număr de priveligiaţi foşti funcţionari, pensionari, văduce de război, decoraţi, etc.

7) Guvernul român este rugat de a permite reintrarea în ţară a tuturor evreilor deportaţi, fără nici o excepţie, această măsură fiind în interesul ţării şi scăpând astfel de la o nouă catastrofă un mare număr de nenorociţi.

Lumea întreagă va aprecia orice măsură menită să atingă acest scop umanitar şi va ţine cont de ea.

8) Legile speciale, ordonanţele şi dispoziţiunile care s eopun reântoarcerii evreilor trebuiesc abrogate, pentru a li se da posibilitatea de a se întoarce la viaţă în condiţiuni normale dispunând astfel de menţinerea vechilor proprietăţi şi câştigarea existenţei prin muncă, aplicându-li-se aceleaşi legi civile şi economice ca şi celorlalte minorităţi din ţară.

9) Bunurle confiscate, valorând circa 60-70 miliarde, cum şi veniturile pierdute evaluate la 12-15 miliarde, impun Guvernului de a ajuta pe evreii care ar reveni pentru a deveni buni cetăţeni; această măsură i-ar împiedica de a face opoziţii, de a produce turburări şi acte de separaţiune.

Ajutorarea aceasta s-ar putea face prin acordarea de credite suficiente, eventuale prin mijlocirea unor cooperative formate de comun acord. Semnele necesare s-ar putea scoate din averile confiscate evreilor şi ar putea fi rambursabile pe bază de procent din câştigul anual al Cooperativelor care al lucra sub controlul special al Statului şi sub conducerea reprezentanţilor Guvernului şi asociaţiilor evreieşti.

10) Dl. Kolb şi-a exprimat dorinţa de a fi primit în audienţă de Dl.Profesor Mihai Antonescu, Vice Preşedintele Consiliului de Miniştri, pentru a-i expune şi alte chestiuni în legătură cu readucerea evreilor din Transnistria.

                   ALEXANDRU MORARU, istoric-arhivist şi publicist (mun. Chişinău)

–  SFÂRŞIT  –

Nota: Copiile documentelor originale se păstrează la autor. Veziaici LISTA DOCUMENTELOR.

Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea sursei articolului.)

ISTORIE: BASARABIA, ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL - Partea a 42 -a

 În exclusivitate pentru Tribuna Basarabiei şi Secretele Istoriei

Alexandru Moraru „BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”

(DOCUMENTE  DE ARHIVĂ )

- Partea a 42-a  -

1943

Documentul 184

Copie

Declaraţie

            Subsemnata Elena Ceapă locuitoare din oraşul Soroca, strada Nisipăriei Nr. 29, asupra celor întrebate de către şeful birolului de Siguranţă din oraşul Soroca, declar:

            Că soţul meu Ştefan Ceapă a fost funcţionar la Primăria oraşului Soroca, timp de peste 12 ani de zile până la căderea Basarabiei şi în noaptea spre cedare numitul meu soţ a fost chemat de către D-l Primar pe atunci anume Aurel Stefaneli printr-un gardian public unde a plecat fiind chemat în interese de serviciu şi acolo a fost reţinut până a doua zi după masă când au intrat ruşi în oraş şi în timpul când se aflau încă în curtea Primăriei Soroca, au auzit mai multe voci în public ce se adunase acolo care se adresau ruşilor sosiţi în faţa Primăriei „luaţi-l pe Ceapă, luaţi-l pe Ceapă, căci el prost s-a purtat cu noi în timpul românilor în dovedirea cărei afirmaţiuni propun pe Olga Sochircă din Soroca str.Călugăreni Nr. 11, care se afla în acel moment tot acolo.”

            Soţul meu Ştefan Ceapă n-a fost ridicat tot atunci, însă fiindcă a fugit, mai târziu încă la câteva zile după ce se mai liniştise puţin şi împreună cu alţi funcţionari a fost chemat la Serviciu la unul ce cunoştea serviciul aprovizionării a Primăriei, însă fiind întruna pârît de către mai mulţi pe care eu încă nu-i cunosc decât el singur i-a ştiut l-au reţinut în acel serviciu până în Septembrie 1940 când l-au arestat chiar din serviciu l-au reţinut câteva zile la NKVD apoi l-au depus la închisoare unde l-au deţinut până la 27 Decembrie 1940, data când l-au pus în libertate sub strictă supraveghere a NKVD-ului până în aprilie 1941 când din nou a fost arestat, judecat şi deportat în Rusia.

            Subsemnata de la data deportării lui şi până în prezent nu am primit, nimic şi nu am nici o cunoştinţă despre el.

                                                            (ss) E.Ceapă

 Dată azi 18.III.1943

             Or. Soroca                                          L.Ş.

                                                                                                Pentru conformitate

                                                                                                St.Vasiliu (semnătura)

* * *

 Documentul 185

Copie

Declaraţie

            Subsemnata Ana I.Rotaru, funcţionară la Camera de Comerţ şi Industrie Soroca, domiciliată în strada Principesa Elisabeta Nr. 4, asupra arestării şi deportării soţului meu Ion I.Rotaru declar următoarele:

            Înaintea de ocupaţia sovietică D-l Ion I.Rotaru, a absolvit Facultatea de Agronomie din Chişinău, şi îşi continua stagiiul la ferma Vasilcău Soroca. Sub ocupaţie a fost obligat de sovietici să repete din nou anul 5 al Facultăţii, iar pe data de 1 Aprilie 1941, a fost tirmis să facă practică pe timp de o lună la ferma din Vasilcău Soroca. În ziua de 25 Aprilie 1941, orele 14.00, a venit o trăsură cu           2 NKVD-işti din Soroca la fermă care au identificat persoana soţului luând declaraţie de la mai mulţi funcţionari de la fermă, apoi l-au adus de la câmp l-au introdus în camera lui i-au ordonat să se întoarcă cu faţa la perete şi i-au făcut percheziţie personală în gramandan şi cameră ridicându-i actele militare.

            Totodată i-au ordonat să-şi ia câte două schimburi de rufe, l-au urcat în trăsură şi l-au dus la închisoarea din Soroca.

            Era îmbrăcat în pantaloni kachii de pantofi, pulover şi tunică gris, în picioare bocanci maro, palton de culoare gris, închis şi în cap o pălărie gris.

            Deşi atât eu cât şi părinţii mei am străduit să aflăm unde se află şi ce soartă îl aşteaptă de la organele sovietice n-am putut afla nimic. Ulterior am aflat de la persoanele care au fost împreună cu dânsul la închisoare că pe data de 3 mai 1941, a fost trimis la închisoarea din Chişinău, pentru judecată. Care a fost rezultatul nu-l cunosc şi n-am putut obţine întrevedere cu el.

            A fost arestat pe motive de româno-filism de spionaj şi purtare anti-sovietică.

            Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin şi semnez propriu.

                                               

                                                                                    (ss) A.Rotaru

             Or. Soroca

             18 Martie 1943                                              L.Ş.

                                                                                                Pentru conformitate

                                                                                                St.Vasiliu (semnătura)

 * * *

 Documentul 186

Copie

Declaraţie

            Asupra împrejurărilor în care au fost arestaţi şi deportaţi soţul meu Paleologul Vladimir şi fratele său Paleologul Alexandru.

            Precipitarea evenimentelor cu prilejul evacuării Basarabiei şi lipsa totală a mijloacelor de transport au făcut imposibilă refugierea noastră. Faptul că soţul meu Paleologul Vladimir a fost Preşedintele Camerei de Comerţ, Directorul Casei de Credit a Agricultorilor, moşier şi ofiţer de rezervă în armata română au determinat regimul bolşevic să urmărească exterminarea sa.

            La 13 Iunie 1940 ora 23 au venit la Bancă 8 persoane de la NKVD şi au ordonat bărbatului meu care lucra la bancă în vederea lichidării ei să le conducă la domiciliul lui.

            Intrând în casă 6 dintre ei a ocupat locurile lângă uşă, iar 2 au început percheziţie în casă. Au chemat ca martori pe vecina noastră D-na Ana Bolgar şi în prezenţa ei au dresat proces verbal de percheziţie.

            Au luat două arme de vânătoare, cartuşe, praf de puşcă, radio, un ceas de aur, documente şi multă corespondenţă. După terminarea percheziţiei la noi au trecut în locuinţa lui Paleologul Alexandru fost funcţionar la Poliţia oraşului Soroca care locuia în casa noastră din curte.

            Terminând percheziţia la Paleologul Alexandru, în timpul căreia a luat două ceasuri şi două inele de aur, au invitat soţul meu şi fratele său de a le urma zicând că au nevoie de nişte declaraţii din partea lor. Am aflat că ei au fost reţinuţi la NKVD trei zile după ce au fost duşi la închisoarea unde au stat până la 3 Mai 1941 când au fost deportaţi în Siberia.

            Am avut două întâlniri cu soţul meu la închisoare. La 6 ianuarie 1941 şi la 17 februarie 1941. am vorbit cu bărbatul timp de 8-10 minute în prezenţa      NKVD-istului.

            Bărbatul stătea între două rânduri de grate era schimbat aşa de tare că era greu de recunoscut, foarte slăbit şi foarte palid.

            Nimic nu ştia despre soarta mea şi a copilului din care cauză suferea mult.

            A vrut să vadă copilul care a venit cu mine, însă MKVD-istul nu i-a dat voie. În timpul convorbirii mi-a dat de înţeles că hrana care primea la închisoare nu era deajuns. Tot aşa am aflat că n-a primit toată rufăria care-i trimiteam la închisoare. Mi-a spus că e condamnat pe timp de 5 ani.

            La 29 Mai 1941, am fost la Chişinău şi la NKVD Central am aflat că soţul meu şi fratele au fost condamnaţi la 5 ani şi deportaţi la Suhobezvodnaia CFR Moscva Borchi.

            Am trimis o telegramă şi 100 de ruble însă banii s-au întors negăsind adresantul.

            De la soţul meu nu am primit nici o scrisoare.

             (ss) Paleologul Zinaida, domiciliată în or. Soroca

                        str.Regele Ferdinand 36

             18.III.1943

                                                                                                            L.Ş.

                                                                                                Pentru conformitate

                                                                                                St.Vasiliu (semnătura)

  * * *

Documentul 187

Copie

Declaraţie

            Subsemnata Aglaia Vasiliu, funcţionară la Administraţia Financiară Soroca, domiciliată în str. Principesa Mărioara Nr. 6, fiica d-lui Ştefan Gluşchevici, deportat de bolşevici împreună cu mama Elisabeta şi sora Ludmila, declar următoarele:

            În luna Iunie 1941, am venit împreună cu soţul meu Victor Vasiliu în concediu de vară, din comuna Coşerniţa, acest judeţ, unde am funcţionat ca învăţători în timpul ocupaţiei.

            În dimineaţa zilei de 13 Iunie, pe la orele 5 dimineaţa, pe când dormeam cu toţii, ne-am trezit cu bătăi în uşe şi zgomot de paşi în jurul casei. Tata s-a sculat în grabă să deschidă uşa şi când colo intră în casă doi militari de la NKVD cu puştile pe umăr urmaţi de un sovietic şi doi jidani de pe aici. Militarul cel mai mare în grad a scos o listă din buzunar şi a citit numele lui tata, mama şi sora, întrebând care sunt ei şi spunându-le să se îmbrace în grabă şi să poftească într-o cameră alăturată. Nouă, după ce ne-a identificat cine suntem, ne-a spus că nu are treabă cu noi şi să nu ne fie frică, nu e nimic grav.

            I-a chemat pe toţi şi i-a spus în ruseşte următoarele cuvinte: „Stăpânirea sovietică vă ridică de aici şi în timp de 10 minute trebuie să vă faceţi bagajul, care nu poate fi mai mult de 200 kgr de fiecare şi mai ales luaţi toate lucrurile scumpe ce aveţi asupra voastră căci o să aveţi nevoie de ele”, fără să spună unde îi duce.

            În zăpăceala şi tragedia de nedescris care s-a produs atunci în casă, abia tata a putut obţine încă 20 minute pentru a-şi face bagajul. Mama bolnavă de reomatism nu putea merge decât cu băţul şi ei îi spunea mereu „mai repede, mai repede, acolo unde te duci o să-ţi treacă boala”.

            Între timp celălalt militar şi jidanii au început să răscolească peste tot, prin dulapuri, sertare, de unde au luat câteva acte de-a tatii din care reeşea că el este ofiţer de rezervă. A fost nevoie de nişte saci pentru împachetat şi pentru asta soţul meu trebuia să se ducă până la magazie să ia scara, pentru a se sui în pod. N-au vrut să-l lase să iasă afară dar până la urmă l-au lăsat, însă s-a dus urmat de un militar cu puşca după el.

            Lui tata i-a spus să scrie o dovadă prin care îmi lasă toată averea spre păstrare, dovadă care mi-au dat-o tot atunci.

            Cu ceasul în mână au stat lângă el grăbindu-l tot mereu.

            Când erau aproape gata au luat bagaj destul de mult dar ceea ce le-a fost poate mai necesar au uitat să ia, căci puneau în saci ce nimereau şi nici noi nu am fost în stare să le dăm un bun ajutor. Li s-a spus să iasă afară, unde chiar lângă uşă îi aşteptau o căruţă.

            Ne-am luat rămas bun, ultimele cuvinte ale mamei adresate nouă au fost   „să fiţi cuminţi, să păziţi tot ce va rămas în păstrare căci poate va fi nevoie să vindeţi lucrurile şi să ne trimiteţi nouă bani” şi au ieşit din casă.

            Bunica mea, care locuieşte alături de noi, a văzut mişcarea lângă casă şi a înţeles cam ce poate fi. A ieşit în stradă şi mama văzând-o a cerut să i se permită să-şi ia rămas bun de la dânsa, dar n-a lăsat-o spunând: „hai suite în căruţă mai repede, că nu avem vreme de pierdut” şi au plecat.

            La urmă miliţionerul ne-a spus nouă să nu plângem, că ei au să muncească acolo ca şi aici şi n-au s-o ducă rău.

            Când ne-am uitat pe şosea, lângă stadion, am văzut înşiraţi un convoi întreg de căruţe cu alte familii ridicate de prin oraş în timpul nopţii. Mult timp, vre trei ore au stat căruţele pe şosea, până au venit toate, noi îi vedeam pe ai noştri de acasă, dar nu aveam voie să ne apropiem de ei, căci erau înconjuraţi de miliţioneri.

            Mie mi s-a spus să mă prezint la Primărie „Gorsoviet”, chiar după amiază în aceiaşi zi şi acolo mi s-a spus să vând toate lcururile rămase de la cei ridicaţi şi să dau bani la NKVD care le va trimite lor.

            Totodată să ieşim din casă într-un termen cât mai scurt posibil, căci se naţionalizează. Nu am vândut nimic şi peste câteva zile au venit alte dispoziţiuni, ca lucrurile rămase să treacă în posesia mea, ca fiică, dar casa totuna urma să se naţionalizeze. N-am mai avut timp să ne lase pe drumuri, căci s-a început războiul.

            Pe data de 6 Iulie 1941, am primit o c.p. scrisă se sora mea la 22 Iunie, şi în câteva cuvinte îmi spunea că încă n-au ajuns la destinaţie şi să păstrez lucrurile din casă, ca să le pot vinde şi trimite lor banii. Nu avea localitatea de unde au scris-o dar am văzut ştampila de la Kuibâşev. De atunci nici o ştire de la cei duşi.

            Drept pentru care dau prezenta declaraţie şi semnez propriu.

                                                                                    (ss) A.Vasiliu

             Or. Soroca

             18 Martie 1943                                              L.Ş.

                                                                                                Pentru conformitate

                                                                                                St.Vasiliu (semnătura)

– VA URMA –

Nota: Copiile documentelor originale se păstrează la autor. Vezi aici LISTA DOCUMENTELOR.

Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea sursei articolului.)

ISTORIE: BASARABIA, ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL - Partea a 41 -a GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI

În exclusivitate pentru Tribuna Basarabiei şi Secretele Istoriei

Alexandru Moraru „BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”

(DOCUMENTE  DE ARHIVĂ )

- Partea a 41-a  -

1943

Documentul 183

GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI

Cabinet

Nr. 365 din 25 Iunie 1943

Confidenţial

Cuprinde:

Constatările şi dispozţiţiunile

făcute cu ocazia inspecţiunilor

făcute în judeţele Cetatea-Albă,

Ismail şi Chilia, în zilele de

15, 16 şi 17 Iunie crt.

            Se trimite mai jos, constatările şi dispoziţiunile date cu ocaziunea inspecţiunilor făcute în judeţele Cetatea-Albă, Chilia şi Ismail, în zilele de 15, 16 şi 17 iunie crt.

            Directoratul Afacerilor Administrative va trimite, în extras, tuturor organelor administrative inspectate, constatările făcute şi dispoziţiunile date.

            La fel, celelalte Directorate, organelor respective subordonate.

            Se vor lua imediat măsuri de îndreptare, a celor găsite în defect.

            Se va raporta, la termenele fixate, pentru executarea dispoziţiunilor date.

            Pentru dispoziţiunile cărora nu li s-a fixat termen, se va raporta de confirmare şi executare, pînă la 5 Iulie crt.

            Se va raporta de primirea prezentului ordin.

1. Traseu Volintiri-Cetatea-Albă

a) Comuna Volintiri, murdară şi lipsită de orice gospodărie.

b) Pe traseul Volintiri-Cazaci-Cetatea-Albă, satele neângrijite şi murdare. Drumurile cu rigolele nefăcute şi cu zonele pline de buruiene.

c) Se vor aplica sancţiuni prim-pretorului plăşii şi primarului comunei Volintiri.

Se va atrage atenţiunea prim-pretorului plăşii Liman.

2. Aeroportul Cetatea-Albă

Comandant: Cpt. Becu Florin

a) Aeroportul nu avea un drum bun de acces de la şosea. S-au luat imediat măsuri şi s-a amenajat unul din drumurile existente.

b) S-au luat măsuri pentru strângerea dărâmâturilor de la intrarea pe aeroport.

c) S-a aprobat lei 2.000 subvenţie, pentru vopsirea barăcilor de la aeroport.

d) Pomii de pe teritoriul urban dinspre aeroport, nevăruiţi.

3. Spitalul militar Cetatea-Albă

a) Spitalul este în reparaţie.

b) S-au luat măsuri şi s-au dat dispoziţiuni pentru a se vărui împrejmuirea de zid şi faţada.

4. Cimitirul oraşului şi cimitirul eroilor

Cetatea-Albă

a) Complect neângrijit. Murdar şi plin de bălării. Este o adevărată mizerie.

            Primarul oraşului va lua imediat măsuri.

b) Capela cimitirului cu igrasie, cu tencuială căzută şi nevăruită.

5. Biserica catedrală Cetatea-Albă

a) Grădina neângrijită. Băncile din grădină stricate şi urâte. Lipsesc complect florile.

b) Tencuiala la clopotniţă căzută. În interior, pereţi murdari şi pătaţi.

c) Preotul paroh Siniţin este minoritar şi nici nu vorbeşte bine româneşte.

d) Se aprobă o subvenţie de 200.000 lei pentru reparaţiunile necesare bisericii.

6. Căminul de ucenici Cetatea-Albă

Director: Captar Teodor

a) Se prezintă mai curat şi îngrijit decât la ultima inspecţie; totuşi nu corespunde cerinţelor unui cămin model.

b) Directorul, nu ştie să se prezinte.

7. Şcoala primară Nr.1 de fete Cetatea-Albă

a) Exteriorul lasă foarte mult de dorit, ca dealtfel la aproape toate şcolile din Cetatea-Albă.

b) Să se ia imediat măsuri. Primăria va da tot concursul.

8. Liceul teoretic de băieţi Cetatea-Albă

Director: Istrati

a) Clădirea frumoasă şi încăpătoare.

            Cancelaria era transformată în dormitor.

b) Să se scoată toate buruienile din faţa şcolii. Să se şteargă vopseaua roşie de la intrare.

c) O notă proastă pentru director, că a încercat a se eschiva de la Inspecţia Domnului Mareşal.

9. Liceul industrial de fete Cetatea-Albă

a) Imobilul şcolii este cu totul necorespunzător. Are nevoie de reparaţiuni mari şi urgente.

Se aprobă o subvenţie de 1.200.000 lei. D-l Director al Învăţămîntului se va interesa şi ocupa personal de amenajările ce urmează a se face la această şcoală.

b) Internatul şcolii este improvizat. Imobilul are neapărată nevoie să fie curăţit, vopsit şi amenajat cu strictul necesar.

Lipsesc duşurile.

Paturile internatului aparţin Regimentului 35 Infanterie. Are nevoie de 80 paturi.

Directoratul Învăţământului, luând contact cu Directoratul Românizării, va procura şcolii, din bunurile intrate în patrimoniul Statului, paturile necesare.

10. Legiunea de jandarmi Cetatea-Albă

a) Imobilul foarte frumos şi bine întreţinut. Birourile şi dormitoarele trupei curate şi îngrijite.

Peste tot ordine şi gospodărie.

b) În dormitoare, ca şi la infirmeria Regimentului 35 Infanterie, paturi închegate de internat, iar la internatele şcolilor paturi cazone.

11. Staţiunea viticolă Şaba.jud. Cetatea-Albă

Şef: ing. Dumitrescu

a) Să se repare şi văruiască fântâna.

b) În birouri dezordine şi lipsa curăţeniei.

Lipsesc portretele M.S.Regelui şi a D-lui Mareşal.

c) Nu există graficile necesare, deşi s-a mai dispus acest lucru şi la inspecţia anterioară.

d) Via bine lucrată şi îngrijită.

12. Primăria Şaba judeţul Cetatea-Albă

Notar: Pavel Cişmaşu

a) Imobilul primăriei murdar şi neângrijit.

Birourile urâte. În biroul notarului o canapea cu faţa ruptă şi paiele scoase, camuflate sub un covor.

b) Graficile prost întocmite.

13. Centrul de motocultură Sofiental

judeţul Cetatea-Albă

Şeful Centrului: ing. Partaş Ioan

a) Moşia are o suprafaţă de 3.014 ha, din care 2.500 ha se cultivă în regie.

b) Clădirea neângrijită şi nevăruită.

c) Curtea murdară. Maşinele agricole neadăpostite, sunt împrăştiate în toată curtea.

d) Dormitoarele, o adevărată mizerie; în special în ce priveşte cazarmamentul.

e) Culturile, la câmp, foarte frumoase.

Drumurile neterasate.

f) Reşedinţa centrului trebuie să fie un model de gospodărie şi ordine.

Se dă un termen de o lună, pentru ca şeful centrului să-şi pună gospodăria la punct.

Dacă nu va face în acest termen îmbunătăţirile necesare va fi sancţionat.

14. Ferma Bicoza, judeţul Cetatea-Albă

a) S-au dat dispoziţiuni pentru strângerea maşinilor, ce erau împrăştiate pe câmp.

b) La fermă se găsesc următoarele cantităţi de cereale: 1 ½ vag.porumb; 7.000 kgr orz; 6500 kgr mei; 3500 grâu de toamnă.

Se vor lua măsuri pentur vânzarea şi expedierea acestor cereale.

c) La fermă se află 605 kgr lână. Se va da la centrul de colectare.

15. Comuna Bairamcea, judeţul Cetatea-Albă

a) Comuna este complect lipsită de gospodărie. Murdărie şi neglijenţă peste tot.

b) Magaziile din Bairamcea, nereparate.

c) Prim-Pretorul va fi pedepsit.

16. Atelierul Nr.1 Sărata, jud. Chilia

a) Nu s-au executat deloc dispoziţiunile date cu ordinul Nr.340/1943, în urma inspecţiunei de la 28 Mai 1943.

b) Peste tot murdărie şi neglijenţă.

Zidurile crăpate şi nevopsite.

Closetele din mijlocul curţii, încă nu s-au mutat.

c) Şeful mecanic Lucaciuc Const., nedisciplinat. Vorbeşte prea mult şi neîntrebat.

Va fi înlocuit.

17. Primăria şi comuna Regele Mihai

Judeţul Ismail

a) Primăria foarte frumoasă, curată şi îngrijită.

Să se dea o mai mare dezvoltare colţului agricol.

Graficile complecte şi bine întocmite. Directoratul Afacerilor Administrative, va întocmi graficile model necesare, pentru toate instituţiile de Stat din Provincie şi le va difuza pe întreg teritoriul, urmând numai ca fiecare instituţie să le complecteze cu cifrele respective.

b) Comuna are 8 tauri foarte frumoşi. Grajdul bun şi curat.

La grajd să se facă un canal de colectare şi să se repare ieslea din grajdul cailor.

c) Comuna curată şi îngrijită. Se cunosc urmele unei activităţi gospodăreşti.

18. Biserica din comuna Regele Mihai

Judeţul Ismail

a) Foarte frumoasă, curată şi îngrijită.

b) Trebuie refăcută pictura. Se acordă pentru această lucrare, o subvenţie de 100.000 lei.

19. Şcoala primară din comuna Regele Mihai

Judeţul Ismail

a) Funcţionează cu 16 posturi şi 817 elevi. Clasele I-III sunt paralele.

Frecvenţa 80-95%. Şcoala este foarte frumoasă, foarte curată şi foarte bine întreţinută. Este o adevărată şcoală model.

b) Instrucţia practică se face în două ateliere, pentru băieţi şi pentru fete.

Atelierul pentru fete lucrează carpete şi ţesături. Este dotat cu războaiele necesare. Pe lângă acest atelier funcţionează şi o crescătorie de viermi de mătase.

Atelierul pentru băieţi, lucrează cu o secţiune de lemnărie, foarte bine organizată şi dotată cu uneltele necesare.

c) Cantina foarte bine organizată şi dotată. Bucătăria încăpătoare şi curată.

Elevele de servicu sânt îmbrăcate în şorţuri.

d) Se cuvin toate laudele directorului şcolii, pentru intensa activitate pe care a depus-o.

Ca recompensă va fi făcut inspector şcolar.

20. Spitalul din comuna Regele Mihai, jud.Ismail

Medic: d-na Dr.Tinică

a) Spitalul nu se prezintă la fel cu celelalte instituţiuni din comună.

În faţa spitalului trebuiesc flori. În interior trebuieşte vopsit, tencuit şi văruit. Prea puţină curăţenie.

Prea multe camere sunt ocupate ca magazii. Aceste magazii vor fi mutate într-o atenansă, iar camerele vor fi amenajate pentru primirea bolnavilor.

Baia, este o mizerie. Camera de farmacie, prea mare. Ar putea servi mai bine ca salon pentru bolnavi, farmacia mutându-se într-o cameră mai mică.

b) Masa pentru bolnavi bună. Bucătăreasa murdară şi fără şorţ.

c) Curtea murdară. Trebuie curăţată şi pusă în ordine.

În curte o etuvă rusească aruncată; va fi folosită.

d) Gardul ce împrejmuieşte spitalul trebuie reparat.

e) D-l Prefect al judeţului se va interesa îndeaproape, pentru ca acest spital să fie pus în ordine.

Se acordă o subvenţie de 300.000 lei.

În termen de 45 zile spitalul va fi reparat, curăţat şi amenajat.

D- Prefect va raporta executarea.

21. Atelierul comunal din comuna Regele Mihai

Judeţul Ismail

a) Atelierul funcţionează ca fabrica de ţigle din ciment.

Producţia acestui atelier acoperă toate nevoile din plasă.

b) Ideia acestor ateliere este foarte bună, iar rezultatele practice sunt cât se poate de utile şi corespund unor necesităţi din cele mai simţite în Provincie.

Directoratul Afacerilor Administrative va da dispoziţiuni şi va lua măsuri, pentru ca în fiecare judeţ să se înfiinţeze 2-3 ateliere de ţiglărie din ciment.

Prese, se găsesc în număr mare, la administraţiile bunurilor din sudul Provinciei, în special în judeţul Chilia.

22. Primăria şi comuna Taslâc, judeţul Chilia

Primar: Achelăriţei Petre

a) Primăria prost instalată. O lipsă complectă de curăţenie şi îngrijire.

b) Comuna murdară. Nu se poate vedea nimic gospodăresc.

c) Baia comunală foarte bună, însă murdară şi în dezordine. Nici nu funcţionează.

d) În administraţie comunală lipseşte notarul şi secretarul comunal.

În postul de casier comunal este întrebuinţat un bătrân, pensionar, de origine etnică rusă.

Directoratul Afacerilor Administrative va lua imediate măsuri pentru complectarea acestor posturi.

e) Pentru lipsa de gospodărie constatată:

Primarul va fi schimbat.

Prim-pretorul plăşii Chilia, va fi pedepsit.

23. Spitalul din comuna Taşlâc, judeţul Chilia

Medic: D-na Dr.Dumitrache

a) Medica spitalului este repartizată pentru practică.

Nu ştie să se prezinte.

b) Spitalul are 20 paturi şi 8 bolnavi internaţi.

Îi lipsesc medicamentele şi instrumentajul.

c) Gospodăria inexistentă.

Spitalul trebuieşte văruit şi vopsit. Toate mobilele inutile – dulapuri, mese, rafturi – vor fi scoase afară.

Baia nu funcţionează. Closetul înfundat şi murdar.

Într-o magazie, orzul depozitat este împrăştiat pe jos şi plin de diferite murdării. Uşile de la magazie stricate. Nişte piei de miel, sunt aruncate, la întâmplare, peste orz.

În bucătărie murdărie. Bucătăreasa neângrijită şi fără şorţ. În dormitorul bucătăresei murdărie.

Grajdul neângrijit şi murdar. Spitalul are 4 vaci sterpe. Se vor vinde şi se vor cumpăra 2 vaci cu lapte.

Lemnele de foc adăpostite într-o magazie, sunt aruncate la întâmplare, nu depozitate.

La locuinţa medicului camere mudare şi stricate, cu diferite lucruri depozitate în dezordine.

Spitalul nu are o împrejmuire. Curtea şi Grdăina sunt în paragină.

d) Pentru neglijenţa şi lipsa de gospodărie constatate:

Oficiantul sanitar Lungu Grigore va fi aspru sancţionat disciplinar.            Se internează în Lagărul Oneşti pentru 3 luni.Va fi pedepsit medicul primar al judeţului.

e) D-l Director al Sănătăţii va da medicamentele şi instrumentajul necesar spitalului.

Se va îngriji personal pentru repararea şi punerea în ordine a acestui spital.

Va trimite un oficiant sanitar şi o moaşă, dintre cei mai vrednici.

f) Primarul comunei va da concurs cu munca de folos obştesc pentru curăţenia exterioară şi facerea gardului.

            Pentru executare i se dă un termen de 60 zile.

24. Şcoala primară de băieţi Nr.1 Taşlâc

Judeţul Chilia

Director: Păun Ion

a) Şcoala murdară şi complect neângrijită.

În clase mizerie şi murdărie. Colţul eroilor inexistent. Plantele medicinale strânse, sunt aruncate pe jos.

În faţa şcolii, murdărie şi neângrijire.

b) Toţi învăţătorii din comună, sub conucerea directorului şcolii Nr. 1, învăţătorul Păun Ion, vor merge să vadă şcoala din comuna Regelui Mihai Ismail.

Se va raporta de executare în termen de 10 zile, pe raport se vor indica nominal toţi învăţătorii care au fost la Regele Mihai.

c) S-au dispus sancţiuni în contra inspectorilor şcolari de plasă şi judeţ, pentru a nu fi luat măsuri de îndreptare a stării în care se află şcolile din comuna Taşlâc.

Inspectorii vor merge să vadă şcoala din comuna Regele Mihai, judeţul Ismail şi vor raporta de executare.

d) Se dă directorilor şcolilor din com. Taşlâc un termen de 45 zile, pentru a se pune la punct.

Dacă la sfârşitul acestui termen nu vor fi schimbate complect gospodăria şcolilor, vor fi aspru sancţionaţi.

25. Centrul de motocultură Denewitz, judeţul Chilia

a) Şeful secţiei şi şeful de cultură erau la câmp.

b) Am constatat că nu s-au executat dispoziţiunile date în ce priveşte gospodăria secţiei şi cancelaria.

26. Centrul de motocultură Arciz, jud.Chilia

(Administraţia centrală)

şef: ing.Ardelea C.

a) Gospodăria administraţiei centrale, mai îngrijită decât la inspecţia de la 28 Mai crt.

Cancelaria a fost pusă la punct potrivit dispoziţiunilor date cu ordinul confidenţial Nr. 340 din 2 Iunie crt.

b) În urma inspecţiunilor făcute centrelor de motocultură am constatat:

Am găsit la prima inspecţiune o lipsă complectă de gospodărie la centrele de motocultură. Şi acuma, cu mici excepţiuni, situaţia este aceiaşi. În loc de gospodărie model am găsit dărâmâturi.

Am dat dispoziţiuni să se organizeze atelierele şi să se dezvolte. Nu s-a făcut nimic.

Am înţeles ca la fiecare centru să existe ordine şi regulă.

Arendările de terenuri s-au făcut fără nici o socoteală. Nu se pot admite arendaşi în mijlocul centrelor de motocultură.

c) Se dispune:

Încă de când am luat contact cu administraţia de la Arciz am înţeles şi am arătat că exploatarea de la Arciz este o mare exploatare agricolă, unde, sub controlul tehnic al Directoratului Agriculturii, trebuie să se facă o agricultură superioară, în aşa fel ca domeniile intrate în patrimoniul Statului să devină un centru de ferme model.

D-l Director al Agriculturii va face reorganizarea centrelor.

Conducerea o va avea cel mai vrednic. Ceilalţi vor fi mustraţi, în măsura în care vor fi necesari.

Exploatarea se va organiza în:

• Centre de motocultură (regie)
• Centre de dijmă.

Pentru anul agricol 1943/1944, ne vom opri cu exploatarea în regie la suprafaţa de 50.000 ha.

Exploatarea în dijmă se va face numai prin obşti. La fiecare obştie se va pune un şef al obştiei, căruia i se va da în folosinţă o vacă şi o căruţă cu cal.

Arendări se vor face numai acolo unde nu se va aplica nici regia, nici dijma.

Arendările se vor face tot prin obştii şi numai excepţional individual.

Chiar individual, nu se vor face arendări de 5-10-20-30 ha, ci numai suprafeţe de la 50 ha în sus.

Formele de arnedare sunt cele prevăzute de ordonanţa Nr. 90/1943.           

La toate centrele, atât în regie, cât şi de dijmă, trebuie să construim nu să dărâmăm.

Printr-o exploatare model, centrele de motocultură şi dijmă, trebuie să exercite o influneţă binefăcătoare asupra culturilor particulare din împrejurimi.

Centrele de motocultură şi de dijmă, vor administra şi gestiona uneltele agricole intrate în patrimoniul Statului, din regiunea respectivă.

La toate centrele, inventarul viu va fi numai de rasă.

La fiecare centru se vor aduce cabaline şi bovine de rasă.

Atelierile de la Sărata şi Teplitz, trebuie să ajungă la 100 lucrători şi să aibă cămine bine organizate pentur cel puţin 50 lucrători.

Se vor aduce ucenici din satele româneşti.

Deosebit, la fiecare centru de motocultură şi dijmă, ca şi la fiecare ocol agricol, se va înfiinţa câte un atelier mecanic agricol.

În timpul verii, când tractoarele nu lucrează, tractoriştii vor fi întrebuinţaţi în ateliere.

Lucrătorii vor fi separaţi de prizonieri.

Se însărcinează cu organizarea atelierilor d-l ing.Costea.

Personalul de la centrele de motocultură (regie) şi dijmă, va executa un control şi va da tot concursul pentru repararea, întreţinerea şi paza imobilelor intrate în patrimoniul Statului, din raza centurlui respectiv.

Pentru a pregăti tractoriştii necesari, am luat măsura de a înfiinţa 2 şcoli de tractorişti, care vor funcţiona în bune condiţiuni, chiar din toamna acestui an.

La centrele de motocultură trebuie să existe, în special în posturile de conducere, numai personal de origine etnică română.

Să se vorbească puţin şi să se facă treabă mai mult.

Dau termen de o lună de zile pentru organizarea gospodăriei centrelor de motocultură.

La expirarea acestui termen, voi veni să văd rezultatul.

d) Culturile centrelor de motocultură, văzute la câmp, sunt foarte frumoase. Din acest punct de vedere administraţia locală Arciz a depus o muncă intensă şi cu rezultate din cele mai bune.

Sunt mult mai slabe culturile de pe terenurile date în dijmă.

Trebuie să se exercite control şi influenţă, asupra felului în care şi-au cultivat dijmaşii terenurile.

           

27. Centrul de motocultură Friedenstral, jud.Chilia

Şef: ing.Croitoru Mihai

a) Gospodăria centrului frumoasă şi îngrijită, spre deosebire de cele constatate la alte centre.

b) Are un număr de 15 stupi. Se va căuta a se mări numărul lor.

c) Schiţa exploatării nu este bine întocmită.

Se va face planul moşiei, arătându-se ce suprafaţă este în regie, dijmă şi arendă, precum şi felul culturilor la fiecare categorie.

28. Lagărul Friedenstral, judeţul Chilia

a) Ca aspect exterior, lagărul este bine gospodărit.

b) Cu internaţii în lagăr se va lucra la repararea imobilelor intrate în patrimoniul Statului.

c) Lagărul se va muta, succesiv, în alte grupuri de case, pentru a le reface gospodării.

d) Se va da ofiţerilor de la lagăr aceiaşi primă – 200 lei pe zi – ca şi ofiţerilor repartizaţi la centrele de motocultură, pentru prizonieri.

29. Diverse dispoziţiuni

a) Se aprobă cererea făcută de D-l Comandant al Regimentului 35 Infanterie, de a i se da, de la imobilele demolate, piatra necesară pentru construirea unei magazii.

Directorul Românizării, măsuri de executare.

b) D-l Comandant al Regimentului 35 Infanterie cere să i se vândă cu bani, dijma fânului de la centrele de motocultură.

D-l Ing. Ardelea, referat, până la 2.VII.crt.

c) Primarul comunei Iaroslava, judeţul Cetatea Albă, nu ştie româneşte, va fi înlocuit.

d) Potrivit dispoziţiunilor date de Domnul Mareşal la Cetatea-Albă, cei ce vor absenta de la munca de folos obştesc nu vor primi cartela de untdelemn, zahăr, talpă.

e) Fiindcă există o criză a cauciucurilor, d-nuu profesori vor lua, atunci când pleacă în inspecţie în judeţ şi pe şefii serviciilor judeţene. La fel d-nii comandanţi ai legiunilor de jandarmi.

În orice caz, nu trebuie să stăm cu braţele încrucişate fiindcă ne lipsesc cauciucurile, la nevoie va merge şi cu trăsură.

30. Concluziuni

a) Am găsit o complectă lipsă de activitate gospodărească în judeţul Cetatea-Albă.

Aproape aceiaşi situaţie, în ce priveşte edilitatea oraşului.

A fost necesar să iau personal măsuri.

b) Am constatat cu mulţumire, cu totul alt spirit, în judeţele Chilia şi Ismail.

La amândouă judeţele se munceşte intens şi cu rezultate din cele mai frumoase.

Adresez mulţumiri prefecţilor şi tuturor şefilor de instituţii din judeţele respective.

Menţionez din nou, în special, judeţul Ismail.

c) În ce priveşte centrele de motocultură am găsit, în general, culturi foarte frumoase.

Aceasta înseamnă că s-a muncit cu pricepere şi tragere de inimă.

În ce priveşte însă atelierele şi gospodăria centrelor sunt cu totul nemulţumit, cu atât mai mult cu cât am dat din timp îndrumări, dar nu s-au executat.

Se va proceda de îndată la reorganizarea centrelor de motocultură, potrivit dispoziţiunilor pe care le-am dat.

             L.Ş.

             GUVERNATOR

General de divizie

O.Stavrat (semnătura)

Comunicat:

Secretariatului General - 2

Cabinetului Militar - 2

Oficiului de Studii -2                                                                       

Serv. presei şi propagandei - 1

Directoratelor – 1-9

Subdirecţiunilor - 1-3

Inspectoratelor (General Ad-tiv,, Jandarmi) – 1-3

Prefecturilor - 1-9

Preturilor – 1-37

Administraţia Arciz - 1

– VA URMA –

Nota: Copiile documentelor originale se păstrează la autor. Vezi aici LISTA DOCUMENTELOR.

Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea sursei articolului.)