Armata rusă din Transnistria la CEDO

În 20 de ani de independenţă, Chişinăul a cerut de mai multe ori Rusiei să-şi retragă muniţiile şi armata din stânga Nistrului (după cum s-a obligat la Istanbul, în 1999) şi tot de atâţia ani Rusia refuză s-o facă, iar în ultima vreme îşi fortifică militar forţele de «pacificare» la Nistru.

Un proces la CEDO împotriva Rusiei ar putea-o obliga să-şi retragă trupele şi muniţiile din R. Moldova?

Ion Costaş, ex-ministru al Apărării

Ar putea. Dar cine s-o facă? În toţi anii de independenţă nicio guvernare nu a avut acest curaj. Toţi au motivat ba cu dependenţa de gazul rusesc, ba cu piaţa de desfacere, ba cu piaţa muncii… Nimeni nu a încercat să scoată R. Moldova de sub monopolul rusesc prin soluţii alternative la gaz, curent electric etc. Numai România câte oferte a făcut… Abia de un an-doi s-a mai schimbat situaţia pe piaţa de desfacere şi cea a muncii. Dar la tema curajului, lucrurile au rămas pe vechi. Facem declaraţii şi atât. Demersuri oficiale, la modul serios, în instituţiile internaţionale — «zero». Mimăm lucrurile. Şi vrem ca Rusia să ne ia în serios? În 20 de ani, R. Moldova de mult nu mai trebuia să fie dependentă de Rusia, iar pentru asta Chişinăul trebuia să aibă o claritate geopolitică. Aşa cum au avut-o balticii. Şi atunci problemele s-ar fi rezolvat altfel. Inclusiv cu armata rusească la Nistru.

Vitalie Nagacevschi, Juriştii pentru Drepturile Omului

R. Moldova a avut mai multe dosare la CEDO împotriva Rusiei. S-ar putea să mai existe unul, dar nimeni nu poate garanta că Rusia se va conforma unei eventuale decizii. Problema armatei e puţin mai specială decât celelalte cazuri… E vorba de anumite interese reciproce, pe care le are Rusia în R. Moldova şi viceversa. Rusia are interese de ordin geostrategic, iar R. Modova are nevoie de piaţa de mărfuri din Rusia, de piaţa muncii, de resursele ei energetice, gaz, petrol etc… Atât timp cât R. Moldova rămâne dependentă de resursele ruseşti, iar Rusia foloseşte aceste resurse în interesele sale politice, cred că trebuie căutată altă soluţie decît CEDO. Opinia mea e că şi Rusia, şi R. Moldova, şi, de ce nu, SUA trebuie să facă nişte concesii, ca să se ajungă la o decizie care să împace toate părţile… O adresare la CEDO acum ar putea deteriora grav relaţiile cu Rusia şi nu cred că e cazul.

Vitalia Pavlicenco, preşedinte PNL

Ar putea-o obliga. Chiar dacă Rusia va refuza să se conformeze deciziei, ar fi un plus de imagine pentru Chişinăul politic, care se limitează tot mai mult la declaraţii de serviciu în problema armatei ruse, staţionată ilegal în Transnistria. Îmi amintesc că, în 1999, fiind membru al Adunării Parlamentare (AP) NATO, cu două zile înainte de summitul de la Istanbul, am obţinut rezoluţia AP cu privire la retragerea imediată şi necondiţionată a trupelor ruse din R. Moldova şi Georgia. Deci, e posibil. Altceva e că guvernările care au urmat la Chişinău s-au prostituat, vrând să fie «bune cu Rusia», iar Rusia ni s-a suit în cap… Nu cred că în actuala conjunctură politică se va găsi cineva care să apeleze la CEDO. Avem la guvernare prea multă lume şantajabilă. Singura soluţie care ar rezolva problema ar fi unirea cu România. Rusia va fi obligată să se retragă dintr-un teritoriu aflat sub control NATO.

Oazu Nantoi, analist politic

Rusia are o mulţime de dosare pierdute la CEDO şi încă altele de pierdut. Şi nu e vorba doar de Moldova. Rusia e plină de dosare la CEDO numai de pe urma războiului din Cecenia. Eu nu cred că pe ruşi îi deranjează aceste dosare. Rusia are un sistem nervos foarte bine pus la punct. Da, de supărat îi supără şi noi am văzut, mai recent, care au fost reacţiile Moscovei în dosarul şcolilor din Transnistria, dar asta nu înseamnă că ea şi le ia prea tare în cap. Că ar putea pierde la CEDO dosarul cu armata – da, ar putea, dar asta nu înseamnă, numaidecât, că Rusia se va conforma deciziilor Curţii. Avem drept exemplu Istanbulul, 1999. Ca să rezolvăm problema, trebuie să avem mai mult curaj şi claritate în ceea ce vrem. Populaţia — şi nu doar populaţia, dar nici clasa noastră politică — nu e gata azi să spună clar: UE sau Uniunea Euroasiatică, Rusia sau NATO? Cu fundul în două luntri nu poţi trece marea.

Sursa: Ziarul de Gardă

Moscova îşi consolidează puterea militară la Marea Neagră

Analistul Vladimir Socor argumentează că recenta desfăşurare de rachete antiaeriene S-300 în regiunea separatistă georgiană Abhazia reprezintă o parte a efortului de consolidare a puterii militare a Rusiei în regiunea Mării Negre.

Desfăşurarea rachetelor S-300 în Abhazia - regiune separatistă care, împreună cu Osetia de Sud, şi-a declarat unilateral independenţa după războiul din august 2008 - reprezintă o formă de aniversare a victoriei ruse de acum doi ani, dar, mai important, oferă Moscovei controlul
asupra culoarelor de zbor utilizate de NATO şi Statele Unite pe deasupra şi în regiunile adiacente Mării Negre, asupra spaţiului aerian al Georgiei şi a coridorului aerian al Caucazului de Sud. Aceasta este ultima dintr-o serie de acţiuni ale Moscovei menite să-i întărească şi extindă puterea militară în zonă, scrie romanialibera.ro.

În aprilie, la foarte scurtă vreme după instalarea la putere la Kiev a preşedintelui Viktor Ianukovici, Moscova a convins Ucraina (în schimbul reducerii preţului la gaze) să prelungească staţionarea flotei ruse a Mării Negre în baza de la Sevastopol până în 2047 cu posibilitatea extinderii termenului. Acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care termenul de 2017 este înscris în Constituţia Ucrainei ca dată-limită pentru închirierea bazei din Crimeea, alături de o interdicţie explicită a prezenţei militare străine pe teritoriul ucrainean şi de proclamarea neutralităţii Ucrainei.

Aceste prevederi constitu¬ţionale rămân însă literă moartă în măsura în care neutralitatea Kievului a fost încălcată în timpul războiului din 2008, când navele ruseşti staţionate la Sevastopol au participat la agresiunea împotriva Georgiei, şi continuă să garanteze statu-quo-ul care include o modificare de facto a frontierelor maritime în Marea Neagră.

În al treilea rând, remarcă Socor, pe 30 iulie guvernul de la Moscova a anunţat o extinderea staţionării trupelor ruse la baza militară din Armenia dincolo de termenul de 2017, până în 2044, cu posibilitatea prelungirii până în 2049. În schimb, apărarea Armeniei va deveni parte integrantă a misiunii forţelor ruse staţionate pe teritoriul armean, o situaţie care face imposibilă rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabah în favoarea Azerbaidjanului.

Blackseafor, grup de securitate simbolic şi ineficient

Această consolidare progresivă a amprentei militare ruse în regiunea strategică a Caucazului de Sud şi a Mării Negre se produce pe fondul absenţei unor aranjamente de securitate navală relevante. Singura formulă de cooperare care include toate cele state riverane - România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina - este Blackseafor, o structură mai curând simbolică, afirmă Socor. Concret, Blackseafor include două exerciţii anuale la care fiecare dintre statele riverane participă cu o navă (din 2008, Georgia nu mai participă). Deciziile în cadrul grupului se iau pe bază de consens, ceea ce reprezintă o modalitate prin care ţările membre NATO şi Rusia se pot bloca una pe cealaltă, dar şi o modalitate de a menţine actuala dominaţie ruso-turcă asupra spaţiului Mării Negre. România a preluat sâmbăta trecută comanda grupului dar este puţin probabil ca în anul în care o va deţine să poată opri avansul militar al Rusiei, care, după „recuperarea‘‘ Ucrainei, pare decisă să facă acelaşi lucru şi cu Georgia. Jurnal.md

Mihai Ghimpu: „Lavrov să nu caute nod în papură”

„Lavrov să nu caute nod în papură, pentru că în Republica Moldova funcţionează toate instituţiile statului, guvernate de Alianţa pentru Integrare Europeană”. Aceasta este reacția preşedintelui interimar moldovean, Mihai Ghimpu, la declaraţia ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, în legătură cu rezoluţia OSCE, care îndeamnă Rusia să-și retragă trupele armate de pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministrul rus, Lavrov, a declarat ieri că Rusia va aștepta ca în Republica Moldova să aibă loc alegerile, după care „vor fi trase concluziile referitoare la planurile Chișinăului”. Potrivit declarațiilor lui Lavrov, motivul acestui termen de așteptare este instabilitatea politică din RM.

„Orice pas înainte este frânat de faptul că, deocamdată, este neclar cine ia deciziile la Chişinău. Alianţa care a venit la putere după alegeri nu reuşeste să formuleze o poziţie unică”, a mai spus ieri ministrul Lavrov.

La rândul său, președintele Mihai Ghimpu crede că Rusia nu face decât să caute un nou pretext pentru a nu-şi retrage armata de pe teritoriul Republicii Moldova.

În rezoluția adoptată la sfârșitul săptămânii trecute de OSCE, este lansat un apel către Federaţia Rusă, de a relua şi finaliza procesul de retragere a trupelor şi a muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu principiile relevante ale dreptului internaţional, precum şi cu angajamentele asumate în cadrul OSCE.

Anterior, Mihai Ghimpu a cerut, prin decret prezidenţial, retragerea urgentă a armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Tot prin decret prezidențial, ziua de 28 iunie 1940 a fost numită ziua ocupaţiei sovietice.

sursa: jurnal.md

Ce a promis Germania ruşilor în schimbul retragerii trupelor din Transnistria

Germania a cerut Rusiei să-şi retragă trupele din Transnistria, promiţând Moscovei că va primi în schimb sprijin pentru iniţiativa preşedintelui rus Dmitri Medvedev privind un nou pact de securitate europeană, scrie cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, potrivit RL.

Potrivit ziarului citat de Agerpres, pentru început Berlinul doreşte ca Rusia să-şi retragă trupele din regiunea din stânga Nistrului şi numai după aceea va fi gata să discute cu Moscova noua arhitectură de securitate pe continentul european, în cadrul noului Comitet Rusia-UE pe probleme de politică externă şi securitate la nivel ministerial. Înfiinţarea acestui for a fost decisă de Medvedev şi cancelarul german Angela Merkel în cadrul întâlnirii lor din 5 iunie.
Directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politică externă, Alexander Rahr, consideră că acordul Medvedev-Merkel poate însemna un răspuns al Uniunii Europene la iniţiativa preşedintelui rus de a încheia un nou pact de securitate europeană.

Traian Băsescu: Staționarea trupelor rusești în Republica Moldova, în apropierea granițelor statului român, constituie o amenințare!

Staționarea trupelor rusești în Republica Moldova, în apropierea granițelor statului român, constituie o amenințare la adresa securității naționale a României, se arată în Strategia Naționala de Aparare statului român, propusa de președintele Traian Basescu și înaintată de Consiliul Suprem al Apărării Statlui român către Parlamentul țării vecine, transmite Hotnews.ro.

Potrivit sursei, documentul nu mentioneaza explicit trupele rusești, despre care Moscova susține că au rolul de a menține pacea in Transnistria, dar spune că "staționarea unor trupe străine, fără acordul țării gazdă, în apropierea granițelor României, constituie o amenintare la adresa securității naționale" și "din acest motiv România înțelege să se implice activ în promovarea unei solutii care să vizeze demilitarizarea regiunii, prin retragerea trupelor și armamentelor staționate ilegal".

În Strategia nationala de aparare a României se prevede, la capitolul "Actiunea externe", că Moldova reprezintă "un caz aparte, ce beneficiază de un interes special din partea Romaniei și de sustinere în vederea integrării în familia europeană".

"Prin aderarea Romaniei la spatiul comun european vor putea fi eliminate ultimele bariere care au separat o națiune", notează documentul înaintat Parlamentului român de către CSAT român.

UNIMEDIA amintește că statul moldovean a cerut în repetate rânduri Federației Ruse să-și retragă trupele din transnistria, fără niciun rezultat însă până în prezent.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la Hotnews.ro

Merkel cere Rusiei sa-si retraga trupele militare din Transnistria

Cancelarul Germaniei i-a cerut presedintelui rus sa isi retraga trupele din Transnistria, in schimbul sprijinului initiativei acestuia privind Tratatul de securitate europeana.

Angela Merkel i-a cerut Rusiei sa isi retraga trupele din Transnistria, promitand sa sprijine in schimb initiativa presedintelui Dimitri Medvedev privind Tratatul de securitatea europeana, scrie cotidianul rus Nezavisimaia gazeta, citat de publika.md.

In luna mai, premierul moldovean Vlad Filat a reiterat necesitatea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul tarii.

Pe 7 iunie, Rusia si Germania au prezentat un plan in cinci puncte pentru un nou comitet de securitate UE - Rusia. Punctul 4 din memorandum se concentreaza pe conflictul transnistrean, preconizandu-se "activitati comune ale Rusiei si UE, care sa asigure o tranzitie lina de la actuala situatie la stadiul final".

In cazul unui progres in directia transnistreana, expertii prezic un mare succes acestei structuri, care ar putea chiar sa inlocuiasca Consiliul Rusia - NATO, noteaza sursa citata. Sursa: Ziare.com

Rusia despre declarațiile lui Filat: „RM s-a autoprogramat sceptic”

Rusia este nemulţumită de comentariile autorităţilor de la Chişinău pe marginea declaraţiei semnate de preşedintele ucrainean, Victor Ianukovici şi preşedintele rus, Dmitrii Medvedev. Potrivit unui comunicat al ministerului rus de externe, autorităţile de la Moscova cred că Republica Moldova a avut din start o atitudine sceptică față de declarația semnată la Kiev.

„Autoritățile moldovenești, probabil, s-au programat din timp pentru o interpretare sceptică a semnalului de la Kiev, manifestându-și deschis îndoielile față de impactul politic și juridic asupra soluționării conflictului”, se arată în declarație.

Oficialii ruşi, la rândul lor, s-au arătat sceptici față de adevăratele intenții ale autorităţilor moldovenești în ceea ce privește rezolvarea conflictului transnistrean. „Nu am vrea să credem că după apelurile stringente de a se ajunge la o înțelegere imediată se ascunde intenția de presiune asupra oponentului, în schimbul unei înțelegeri de la egal la egal”, se spune în declarația Ministerului de Externe.

„Federația Rusă pune bazele medierii sale în ce privește soluționarea problemei și suntem interesați în restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova și în consolidarea suveranităţii şi neutralităţii constituţionale a acesteia”, au ținut să menționeze autoritățile Ministerului rus de Externe.

Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valerii Kuzmin, a declarat anterior, pentru Jurnal TV, că Rusia nu priveşte Republica Moldova şi Transnistria ca pe niște părţi egale.

La 18 mai, premierul Vlad Filat a făcut publică poziţia guvernului de la Chişinău privind declaraţia semnată de Medvedev şi Ianukovici. Potrivit lui Filat, Moldova ar trebui cât mai rapid să lanseze negocieri constructive cu partea transnistreană în format internaţional, condiţia principală fiind începerea consultarilor pentru transformarea operatiunilor de menţinere a păcii şi retragerea armamentului rus din zona de conflict.

sursa: jurnal.md

foto: jurnal.md

 

Suntem gata de negocieri, dar cerem retragerea armatei ruse

Guvernul Republicii Moldova salută implicarea tot mai activă a actorilor internaționali în procesul de reglementare transnistreană, dar insistă pentru retragerea armatei ruse de pe teritoriul Transnistriei. Aceasta este poziția oficială a Guvernului Republicii Moldova, făcută publică astăzi 18.05.2010 de premierul Vlad Filat.

„Guvernul a luat act de declarația semnată ieri, de președintii Rusiei și Ucrainei, care exprimă voința politică de a contribui la rezolvarea conflictului. Guvernul își exprimă disponibilitatea de a purcede imediat la negocieri în formatul „5+2”. Totodată, Guvernul se pronunță pentru transformarea forțelor pacificatoare ruse într-o misiune civilă internațională și pentru retragerea completă a contingentului militar al Federației Ruse de pe teritoriul transnistrean”, a declarat premierul Filat.

Reacția Guvernului Republicii Moldova intervine la o zi după ce președintele rus, Dmitri Medvedev, și cel ucrainean, Viktor Ianukovici, au semnat ieri, la Kiev, o declarație prin care își afirmă sprijinul pentru rezolvarea conflictului transnistrean și optează pentru soluționarea pașnică a acestuia.

„Preşedinţii celor două ţări, care acţionează ca intermediari şi reprezintă ţările-garant, optează pentru soluţionarea conflictului transnistrean prin mijloace politice paşnice, prin intermediul dialogului egal, pentru a determina un statut special pentru Transnistria, bazat pe respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a neutralităţii constituţionale a Moldovei şi formarea unui singur spațiu juridic și economice de apărare”, se arată în declarația semnată ieri la Kiev.

În declarație se mai spune că Moscova şi Kievul vor merge la „contact cu partenerii internaţionali”, în scopul creării unor condiţii adecvate pentru reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreană cu reprezentanţii politici din Republica Moldova şi Transnistria, mediatori din Rusia, Ucraina şi OSCE, precum şi observatori din UE şi SUA.

sursa: jurnal.md

foto: mediafax.ro