OSCE cere Rusiei evacuarea trupelor din RM. Lavrov: După alegeri

Adunarea Parlamentară a OSCE a adoptat o rezoluţie care susţine cererea preşedintelui interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, de evacuare a trupelor şi a armamentului rusesc din Transnistria.

Rezoluţia a fost adoptată în cadrul sesiunii a XIX-a a AP OSCE, care s-a desfăşurat la Oslo şi a avut ca tematică „Statul de drept: Combaterea criminalităţii transnaţionale şi corupţiei”.

AP OSCE face apel către Federaţia Rusă de a relua şi finaliza procesul de retragere a trupelor şi a muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu principiile relevante ale dreptului internaţional, precum şi cu angajamentele asumate în cadrul OSCE.

La rândul său, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat la postul de televiziune MIR TV că „orice pas înainte pe calea normalizării situaţiei este frânat de faptul că, deocamdată, este neclar cine ia deciziile la Chişinău. Alianţa care a venit la putere după alegeri nu reuşeste să formuleze o poziţie unică”, a spus ministrul rus de externe, Serghei Lavrov

Oficialul rus a precizat că Rusia va aştepta alegerile din R. Moldova pentru a asigura, într-un fel sau altul, stabilitatea politica necesară. „După aceea, vom putea trage concluziile referitoare la planurile Chişinăului”, a spus Lavrov.

În rezoluţie, Adunarea Parlamentară a OSCE îndeamnă Federaţia Rusă să reia negocierile pentru reglementarea problemei transnistrene, în formatul „5+2”. Prin rezoluţie, OSCE solicită reluarea discuţiilor cu participarea mediatorilor din Federaţia Rusă, Ucraina, OSCE, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, în calitate de observatori.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a cerut într-un decret prezidenţial, retragerea urgentă a armatei ruse de pe teritoriul ţării sale. Prin decret, ziua de 28 iunie 1940 este numită zi a ocupaţiei sovietice.

Rusia şi-a asumat încă în 1999, prin acodul de la Istanbul, obligaţia de a retrage muniţiile sale de pe teritoriul Moldovei, obligaţie pe care nu a îndeplinit-o însă nici până azi.

sursa: jurnal.md

foto: guardian.co.u

Istoria dezvaluita (continuare) : DECAT SOLDAT LA STALIN MAI BINE FUGAR ! - ÎN LUMEA DOCUMENTELOR SECRETE

ÎN LUMEA DOCUMENTELOR SECRETE

DECAT SOLDAT LA STALIN MAI BINE FUGAR !

Către începutul anului 1944, situaţia de pe frontul de Est  se schimbase radical în favoarea ruşilor.

Rolul hotărîtor în această schimbare l-au avut victoriile de la Stalingrad şi Kursk. Operaţiile militare s-au apropiat şi au inceput să se desfăşoare pe teritoriul Basarabiei. În multe cazuri, cadavrele ostaşilor căzuţi pe cîmpul de luptă din armata adversă erau adunate de sovietici şi erau arse, iar în cel mai bun caz-săpată o groapă mare şi aruncaţi toţi la grămadă ca pe nişte vite. Soldaţii şi ofiţerii capturaţi prizonieri erau maltrataţi, batjocoriţi, ”judecaţi” şi în cazul cel mai bun erau trimişi la munci forţate în Siberia sau Altai, iar în cazul cel mai rău – împuşcaţi.

În unul din materialele mele documentare ”Comportamentul ocupanţilor sovietici” scriam despre marile  fărădelegi  comise de sovietici pe teritoriul Basarabiei (şi nu numai-Al.M).

Cînd mersul celui de-al doilea război mondial era la apogeu, comandamentul sovietic a început să aplice o metodă mai „clasică imperială rusească” şi pe prima şi a doua linie erau aruncaţi soldaţi de alte naţionalităţi-ucraineni, beloruşi, moldoveni, gruzini, ciuvaşi, cazaci etc. Anume pentru a alimenta aceste poziţii era nevoie permanent de ”carne de tun”. Majoritatea basarabenilor s-au convins şi au avut nefericirea săi vadă ce prezintă ruşii ocupanţi în 1940-1941. Probabil că anume acest lucru a fost de ajuns, ca părinţii şi băieţii lor de vîrsta cătăniei să  se eschiveze de la mobilizarea sovietică. Ura şi setea de răzbunare a românilor basarabeni faţă de ocupanţii sovietici a transformat eschivarea de la armata sovietică într-o acţiune de mari proporţii. Un document sovietic strict secret de o maximă orientare propagandistică, confirmă cele relatate anterior. Să-l urmărim (traducerea autorului):

STRICT  SECRET

CC al PCU(b) – Secţia de organizare şi instructaj

Tov. Şamberg

15 august 1944

I N F O R M A Ţ I E

privind rezultatele mobilizării în Armata roşie  a celor supuşi serviciului militar

de pe teritoriile eliberate ale RSSM şi faptele de dezertare

După eliberarea raioanelor RSSM (ca să vezi, ei se consideră eliberatori-Al.M) de sub ocupaţia româno-germană, de către organele puterii sovietice, organizaţiile de partid şi Comisariatul militar al RSSM a fost efectuat un lucru enorm pentru organizarea evidenţei militare şi chemarea supuşilor militari din rezervă în Armata roşie şi la muncă.

Comisariatele militare raionale din raioanele eliberate ale RSSM au finalizat evidenţa supuşilor militari din rezervă către 15 aprilie 1944. La evidenţă, conform listelor, au fost luate 164457 persoane supuşi militari din rezervă şi 6998 persoane recruţi născuţi în anul 1927. Acest lucru preliminar a dat posibilitate comisiilor de recrutare să efectueze cu succes mobilizarea.

            În rezultatul mobilizării au fost înrolaţi în armată 112073 persoane, din ei:

            Potriviţi pentru serviciul militar – 103285 persoane

            Potriviţi pentru serviciul auxiliar – 8773 persoane

            Potriviţi pentru muncă fizică – 15 persoane

            În perioada efectuării mobilizării au avut loc cazuri de eschivare de la mobilizare. În raionul Vertiujeni nu s-au prezentat 4 persoane, din ei au dezertat din raion 3 persoane. În raionul Soroca a avut loc un caz de vătămare corporală – fiind supus militar  Purice, anul naşterii 1921, în scopul eschivării de la serviciul în Armata roşie, şi-a făcut o injecţie în picior, introducînd o soluţie care a provocat inflamarea piciorului. În raionul Otaci supuşii militari de la două sovete săteşti (Cricicani şi Gorodişte) timp de două zile nu s-au prezentat la centrul de recrutare. S-a stabilit, că  neprezentarea a fost cauzată de  activitatea unor elemente duşmănoase, care răspîndeau zvonuri, că în zilele apropiate se va întoarce armata română. Din cei patru conducători ai acestui grup 2 au fost arestaţi iar 2 au dispărut. În raionul Lipcani din motive religioase nu s-au prezentat la punctul de recrutare 61 de persoane din satele Cotiujeni, Corşeneţ şi Larga. În rezultatul măsurilor întreprinse, toate aceste persoane au fost îndreptate conform destinaţiei.

            La finalizarea mobilizării de către comisiile de înrolare în raioanele eliberate au rămas din diferite motive 43023 persoane supuşi militari, din ei:

            Lăsaţi specialişti în industrie şi agricultură – 1811 persoane

            Bronaţi pentru economia naţională – 6788 persoane

            Beneficiază de amînare din motive de sănătate – 3122 persoane

            Lăsaţi la narcomate, pasibili bronării – 2573

            Resurse libere, pasibile mobilizării – 28729

            Asigurarea industriei cu forţă de muncă se realizează în două direcţii:

1.      Bronarea forţei de muncă pentru industrie şi agricultură în teritoriu:

Pe republică au fost bronate 11710 persoane, din acestea pe Narcomate:

Narcomzem – 1442                                     Pe organele puterii de stat - 695

NKPS – 5807                                             Narcommestprom - 427

Narcompros – 544                                      Narcomat Afaceri interne - 522

Narcompişceprom – 491                             Alte Narcomate - 1530

Upolnarcomsveazi – 252

2.Urmează a fi mobilizate şi transportate după hotarele republicii 13456 pers., au fost selectate şi transportate 10156 pers., inclusiv pe Narcomate:

din metalurgia neagră – 1200

din industria de extragere a cărbunelui – 4500

din Circumscripţia militară Odesa – 500

UAS – 1495

Direcţia GUAS al NKVD – 2461

Selectaţi pentru transportare – 715

Reţinerea transportării supuşilor militari pentru industrie are loc din cauza faptului, că reprezentanţii întreprinderilor sosiţi după forţă de muncă nu sunt asiguraţi cu finanţe şi alimente. Reprezentantul Narcomului  industriei de extragere a cărbunelui pînă în prezent nu a sosit pentru a primi forţă de muncă, mobilizată încă în trimestrul III.

                        Cazuri de dezertare şi lupta cu ele

Cazurile de dezertare din Armata roşie la început aveau un caracter izolat, mai tîrziu devenind un fenomen de masă. Numărul de dezertori şi persoane, care se eschivează  de la înrolarea în Armata roşie a ajuns la cifre enorme. Astfel, în perioada aprilie-iunie de către organele NKVD au fost reţinute 4321 persoane, din ele dezertori – 3819 persoane şi care se eschivează – 502 persoane.

Numărul reţinuţilor creştea din lună în lună:

Aprilie – 318 dezertori                           21 se eschivau

Mai – 1034                                              104

Iunie – 2969                                             371

Cele mai multe cazuri de dezertare se întîlnesc în raioanele situate pe malul drept al Nistrului. Astfel, dacă în raioanele din stînga au fost reţinute: în Camenca – 64 pers., în Grigoriopol – 48 pers., în 9 raioane ale judeţului Soroca în aceeaşi perioadă au fost reţinute 1561 pers.

Majoritatea dezertorilor şi persoanelor care se eschivează de la mobilizare , ziua se ascund în păduri, tufişuri, rîpele din apropierea localităţilor, iar uneori chiar în localităţi şi noaptea muncesc în cîmp. Unii, eschivîndu-se de mobilizare încearcă să se aranjeze la lucru în transportul feroviar.

Însă, în unele cazuri dezertorii trec în ilegalitate, folosesc pentru trai bordeie, îşi fac căsuţe în copaci, se deghizează în haine femeieşti etc.

În ultima vreme avem şi cazuri de organizare a grupărilor banditeşti din rîndurile dezertorilor. În raionul Ocniţa, judeţul Soroca, operează o grupare banditească în componenţa a 9 dezertori, înarmaţi cu arme de foc. O grupare banditească din dezertori a operat şi în raionul Otaci, judeţul Soroca, în prezent este parţial lichidată.

Dezertarea moldovenilor din Armata roţie se explică prin următoarele cauze:

- influenţa agitaţiei elementelor contrarevoluţionare. De exemplu, în raionul Otaci a fost arestat dezertorul Ustroi – moldovean, din ţărani mijlocaşi, puţin ştiutor de carte, anul naşterii 1916, care deghizîndu-se în haine femeieşti desfăşura între combatanţi agitaţiei antisovietică, convingîndu-i să dezerteze. În rezultatul agitaţiei lui au dezertat 15 persoane (Ustroi a fost arestat);

- apropierea de RSSM a punctelor de înrolare (or. Moghiliov-Podolsk, st. Vapnearka, st. Pescianka), din care cauză recruţii sunt deseori vizitaţi de rude, care îi influenţează corespunzător. Au fost cazuri, cînd soţiile şi rudele în vizitele lor transmiteau mobilizaţilor scrisori provocatoare cu asemenea conţinut: „Veţi fi duşi în Siberia la muncă, acolo unde se află numai criminalii. Plecaţi acasă, curînd vor veni românii”;

- neajunsurile la asigurarea materială a mobilizaţilor, precum şi lucrul politic nesatisfăcător.

Pe lîngă acestea, urmează de menţionat pedepsele relative aplicate dezertorilor de către unele comitete militare raionale, care în loc să-i trimită pe dezertori înapoi se limitau doar la aplicarea unor amenzi, lăsîndu-i pe dezertori la lucrările de fortificare sau în industrie la locul anterior de trai.

Sunt cazuri, cînd lucrătorii comitetelor militare raionale întreţineau legături criminale cu dezertorii. Astfel, lucrătorii comitetului raional Glodeni luau de la dezertorii reţinuţi mită în vin, produse alimentare şi împreună se dădeau beţiei. Vinovaţii sunt traşi la răspundere.

În legătură cu mobilizarea în Armata roşie, dispoziţia populaţiei şi, în special, a femeilor s-a înrăutăţit. Acest fapt se confirmă prin scrisorile localnicilor scrise rudelor aflate în Armata roşie. Aducem la cunoştinţă cele mai des întîlnite texte:

Cet. Batrîniuc din satul Gaşpar, raionul Bratuşeni, judeţul Bălţi, scrie în regiunea Kirov – pentru Batrîniuc: „ dragul meu Stepan, secara e foarte bună, iar grîul e şi mai bun, dar eu sunt foarte mîhnită cînd mă duc în cîmp din cauză că nu are cine să strîngă roada..”

Cet. Niculici M. din sovietul sătesc Năduşiţa, raionul Drochia, judeţul Soroca, scrie în oraşul Celeabinsk – pentru Niculici: „ dragul meu Ivan, pe 26 a fost o mare scîrbă în sat, fiindcă au luat tot tineretul şi mari şi mici. I-am petrecut tot satul. Erau mulţi copii mici, îi cuprindeam şi plîngeam. Toţi plîngeam, iar femeile cădeau în genunchi şi sărutau pămîntul şi ţipau din toate puterile, să nu le ia copiii. Se vorbeşte că o să le ia şi pe fete...”

Cet. Cotlari din s. Tîrnovo, judeţul Soroca, scrie către poşta militară – pentru Cotlari: „dragul meu Efimii, grîul s-a făcut frumos dar nu are cine să-l strîngă. Femeile sunt fără soţi, iar fetele fără flăcăi şi satul e pustiu. Roagă-te să-ţi dea drumul măcar pe o lună şi ne vei ajuta...”

Cet. Vozdasţa din r-l Tîrnova, judeţul Soroca scrie pentru Vozdasţa G.: „... dragul meu frate, te rog fă ceva şi vino acasă. În sat e jale, numai femei care plîng prin cîmpuri, fiindcă nu are cine strînge pîinea. Noi avem 3 ha de grîu şi nu are cine să strîngă – mama e singură...”

Cet. Podşrneac din s. Mîndîc, r-l Tîrnova, judeţul Soroca, scrie către poşta militară – pentru Podşrneac: „... dragul meu soţ, îţi comunic că nu ştiu cum vom strînge pîinea, deoarece nu au rămas nici calici, nici orbi în sat şi aşi vrea să ştiu cînd tu vei veni?...”

Cet. Cehovici din satul Scocina,  r-l Tîrnova, judeţul Soroca – pentru Cehovici V.: „...dragul meu tată, roada e foarte bună, în special grîul, dar nu ştiu cine o va strînge. Afanasii a fost mobilizat de comisia a treia, am rămas singuri. Vino să ne ajuţi la strîns...”

Cet. Sîrbu din s. Mîndîc, r-l Tîrnova, judeţul Soroca scrie pentru Sîrbu N.: „... dragul meu soţ, îţi comunic, că pîinea s-a făcut tare bună, numai că nu ştiu cine şi cu ce o va strînge. Noi vom strînge sau statul, fiindcă se vorbeşte, că totul va fi strîns de stat, iar noi vom rămîne doar cu munca. Îmi vine foarte greu cu copiii şi vitele şi cu lucrul, îmi vine să-mi iau lumea în cap. Muncim foarte mult, numai nu ştiu pentru cine. Nu ştim nimic, iar viaţa e foarte grea...”

           Pregătirea pentru înrolarea ulterioară a cetăţenilor născuţi în anul 1927

Lucrul de pregătire cu recruţii născuţi în anul 1927 din raioanele eliberate ale republicii s-a început din 10 aprilie 1944.

S-a întocmit lista recruţilor, fiind depistate 11331 persoane, din care:

Neştiutori de carte – 1359 pers.(cu 4-5-7 clase româneşti erau scrişi la analfabeţi-Al.M)

Puţin ştiutori de carte – 2118

Necesită tratament – 681

După naţionalitate :

Moldoveni – 7903 pers.

Ucraineni – 2764

Ruşi – 495

Alte naţionalităţi – 169

În contingentul de recruţi membri ai PCU(b) şi candidaţi în membri ai PCU(b), precum şi comsomolişti, nu sunt.

În raioanele eliberate ale republicii au fost organizate 80 de puncte militare, asigurate cu terenuri sportive, tiruri, cîmpuri pentru exerciţii militare. S-a organizat prelucrarea sanitară, spălatul în baie, tunsul, în rezultat ne fiind înregistrat nici un caz de epidemie.

S-au organizat concentrări pentru instrucţie de 5 zile, au fost selectaţi comandanţii subdiviziunilor.

În general, programul a fost însuşit la nivel satisfăcător. Astfel, pe comitetul militar raional Bălţi concentrările au fost finalizate cu nota generală de 3,5, pe comitetul militar raional Drochia sunt 80 de eminenţi, rezultate bune – 120, medii – 125, slabe – 35 etc.

Şeful secţiei de organizare şi instructaj 
al CC al PC(b) din Moldova                                        Şciolokov

F. 51, inv. 2, d. 36     

Mii şi mii de români basarabeni totuși, n-au avut de ales şi au fost nevoiţi să lupte de partea Satanei Roşii. Multi, foarte multi au căzut cu moarte de erou pe cîmpurile de luptă din Polonia, Cehoslovacia, Austria şi Germania. Multi, foarte multi s-au întors de la războiul sângeros schilozi, fără o mâină, fără un picior, s-au chiar ambele... Alţii mai grav sau mai uşor răniţi au avut serioase probleme de sănătate toată viaţa. Oricum şi-au făcut datoria  în faţa Europei. Dar n-au mai avut viaţă bună, chiar dacă războiul s-a terminat, deoarece România, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria, Albania, Germania (parţial) s-au pomenit deja sub  ocupaţia sovietică adică a  „eliberatorilor”. În respectiva listă erau şi Estonia, Letonia, Lituania etc. Batjocura şi violenţa a tot ce-i românesc a continuat încă mulţi ani.

Românii care au luptat la război nu aveau dreptul să-şi zică veterani ai războiului, ci numai participanţi. Iar cei care au luptat în armata Patriei condusă de Mareşalul Ion Antonescu, autorităţile sovietice în genere i-a lipsit de facilităţile acordate celor care au luptat de partea ruşilor. Tot noii stăpîni au interzis acestora să poarte distincţiile româneşti, primite pentru merite deosebite în luptă. Mai mult decât atît, în presă, la radio a început o propagandă  de învrăjbire a societăţii împotriva acestor foşti militari, numiţi ”fascişti,” ”hitlerişti” etc. La mulţi din aceşti OAMENI sub diferite motive li se refuza de a primi un servici, o funcţie... Curat că, decât soldat la Stalin, mai bine fugar.

Alexandru Moraru, istoric-arhivist şi publicist(mun.Chişinău)

Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro