SECRETELE ISTORIEI : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL - CONCLUZIILE DOMNULUI MAREŞAL ION ANTONESCU - Partea a 30 -a

 În exclusivitate pentru Tribuna Basarabiei şi Secretele Istoriei

Alexandru Moraru „BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”

(DOCUMENTE  DE ARHIVĂ )

- Partea a 30-a  -

1942

Documentul 135

GUVERNĂMÂNTUL PROVINCIEI BASARABIA

CONCLUZIILE

DOMNULUI MAREŞAL ION ANTONESCU, CONDUCĂTORUL

STATULUI, LA

Insepcţiunea făcută în Provincia Basarabia

în zilele de 7, 8, 9, 10 şi 11 Aprilie 1942

             Timp de 5 zile, din zori şi până târziu în noapte D-l Mareşal Conducător a parcurs întreaga Provincie, cercetând şi inspectând totul, de la gospodăria umilă a pescarului din Delta şi până la cele mai înalte instituţiuni de Stat, în dorinţa de-a pune la baza operei de conducere şi reconstrucţie a Statului, izvorul viu şi permanent  al tuturor realităţilor şi pentru a verifica direct, măsura în care descentralizarea administrativă, în cadrul largei autonomii ce s-a acordat Basarabiei şi-a îndeplinit scopul de-a realiza cât mai grabnic, mai complect şi mai temeinic opera de redresare şi de promovare materială şi morală a Provinciei.

             Numeroasele constatări, îndrumările date şi declaraţiunile făcute de D-l Mareşal în cursul acestei inspecţiuni, depăşesc prin importanţa lor covârşitoare cadrul unor probleme de interes local. Ele înfăţişează pe planul general de conducere a Statului, programul de înfăptuiri şi gândul Mareşalului; principiile viitoarei structuri administrative a Statului; normele de bază, îndreptarul şi crezul muncii tuturor, pentru consolidarea şi ridicarea Ţării, pentru promovarea economică, naţională a neamului, pentru vasta operă de reconstrucţie naţională comandată de Mareşalul Conducător.

             Pentru Provincia Basarabia, constatările, îndrumările şi declaraţiunile Conducătorului Statului, constituiesc bilanţul realizărilor urmărite printr-o muncă neobosită., perseverent şi continuu timp de 8 luni, de la desrobire şi până în prezent, bilanţ cu care se închee prima etapă de lucru a Guvernământului şi în acelaşi timp, directivele fundamentale ale programului pe baza căruia Guvernământul începe cel de la doilea capitol al activităţii sale.

             Ordinele şi dispoziţiunile Mareşalului, au fost aduse la cunoştinţa Directoratelor şi judeţelor.

             Redăm concluziunile cu care Conducătorul Statului şi-a încheiat inspecţiunea, în ziua de 11 Aprilie 1942 la Bălţi.

CONCLUZIUNILE

D-lui Mareşal Ioan Antonescu, Conducătorul Statului la

Insepcţiunea făcută în Provincia Basarabia

În zilele de 7, 8, 9, 10 şi 11 Aprilie 1942

Declaraţiunile D-lui Mareşal, făcute la Bălţi

În ziua de 11 Aprilie 1942

             Profitând de ocazia întoarcerei de pe front, am vizitat Basarabia de la gurile Dunărei şi până la Nord.

             Nu sunt omul discursurilor, sunt omul acţiunei şi aceasta cer de la toţi.

             Discursurile şi politica de astăzi, sunt acele ale muncii, munca intensă şi productivă, de la Conducător şi până la ultimul locuitor al ţării.

             Muncind neobosiţi, vom ridica această ţară.

             Prin muncă cinstită, vor promova elementele de merit.

             Eu am pornit de jos şi am ajuns prin muncă, fără politică, ci din contra luptând mereu în contra politicii.

             Nu putem întemeia un stat puternic, cu funcţiuni naţionale autentice, conştient şi prosper, fără o administraţie sănătoasă şi constructivă.

             Lupt să modific administraţia pentru că prin administraţie să facem educaţia neamului şi să refacem Statul, punând la temelia sa o nouă ordine administrativă.

             Trebuie să facem din ţara aceasta un stat al ordinei, al muncei şi al disciplinei.

             Fac tot ce este posibil să purific administraţia şi s-o transform într-o adevărată magistratură, stăpână pe destinul ei şi conştientă de misiunea ce are de îndeplinit.

             Voi transforma metodele de lucru şi tipicul unei administraţii de birou, voi pune cea mai mare grijă în selecţionarea funcţionarilor administrativi şi le voi da posibilităţi practice, pentru a creia un corp cu prestigiu moral şi toată independenţa de acţiune, necesare pentru ca administraţia noastră să se fromeze într-o sănătoasă tradiţie administrativă de muncă disciplinată şi constructivă, prin care vor reface ţara pe toate planurile şi vom asigura neamului nostru un viitor mai fericit.

             Trebuie să simplificăm integral ghemul încurcat al Statului, problemele şi personalul administrativ, pentru a creea o administraţie de iniţiativă şi de acţiune, sub o singură directivă şi o singură conducere.

             Cunoaşteţi care ştie punctul meu de vedere în privinţa birocratismului. Este lupta mea din totdeauna, împotriva hidrocefaliei Statului român şi hârtiilor inutile.

             Am fost şi sunt duşmanul dosarelor. În toată activitatea mea, nu m-am încurcat în paperaserie şi chinozerie birocratică.

             Nu vă încurcaţi în dosare şi hârtii şi nu copleşiţi pe alţii cu hârtii.

             Activitatea Dvs. să fie practică şi în teren.

             Noile legi structurale, ne vor scoate definitiv din haosul birocratic.

             O ţară nu se poate reconstrui, nu se poate ridica şi consolida, fără muncă, fără jertfe şi fără sacrificii.

             Cer aceasta tuturor şi în primul rând funcţionarilor publici.

             După cum ostaşul de pe front nu are odihnă, stând zi şi noapte cu arma în mână pentru a ne apăra graniţele, cei din spatele frontului trebuie să fie cuprinşi de acelaş elan al eforturilor necondiţionate, pentru salvarea Patriei şi binele public.

             Sacrificiile grele pe care le-am făcut până în prezent, ne impun obligaţia  de-a consolida realizările noastre şi de-a promova viaţa Statului în toate domeniile.

             Am făcut şi fac toate eforturile, pentru a da cât mai complicat posibilităţi materiale funcţionarilor.

             Nu am putut da tot ce aşi fi vrut, fiindcă în momentul aceasta, toate sforţările mele au fost pentru armată şi pentru război.

             Vreau să realizeze în scurt timp un corp funcţionăresc selecţionat, cu prestigiu moral şi o bună stare materială, în care fiecare va primi recunoaşterea îndreptăţită a meritelor ce va dovedi.

             În privinţa şcoalei am constatat realizări evidente, şi o diferenţă enormă în raport cu ce-am văzut după izgonirea inamicului.

             Cu toate greutăţile, s-au realizat – în special la şcolile medii – progrese uimitoare.

             În şcoală trebuie să se facă nu numai instrucţie, dar şi educaţie.

             Avem poate cel mai bine luat din Europa, dar l-am neglijat.

             Dovada cea mai bună o face soldatul nostru, care cu cea mai mare uşurinţă, în scurt timp, s-a acomodat şi a învăţat să mânuiască cele mai complicate şi perfecţionate maşini de războiu, câştigând preţuirea şi consideraţiunea celei mai bune armate din lume.

             Generaţia României Mari a fost la înălţime, pentru că în şcoală se făcea educaţie.

             După ce greşelile trecutului au prăbuşit statul, copiii noştri, în ochii cărora ne compromiseserăm, erau să-l distrugă.

             În 1940 eram pe marginea prăpastiei, pentru că toţi am dat exemplul rău.

             Cu profesori educatori s-a creiat generaţia eroică care ne-a dat România Mare.

             De la profesorii mei am primit educaţia de om onest şi mare patriot.

             De biserică sunt foarte mulţumit şi constatat o completă redresare.

             Fără credinţă ne prăbuşim.

             Credinţa, este forţa morală de rezistenţă a acestui neam.

             Datorită stărilor nenorocite din utlimul timp, preoţii se îndepărtaseră de misiunea lor de îndrumători spirituali, ceea ce a determinat înstrăinarea unor credincioşi de biserică.

             Înstrăinarea sufletului românesc de credinţă, a învrăjbit pacea satelor noastre, disciplina şi liniştea sănătoasă a ţăranului şi a înlesnit difuzarea otravei sectante.

             Din cele constatate în Basarabia, văd că majoritatea preoţilor sunt elemente, care chiar dacă au fost rătăcite în trecut pe drumuri de luptă şi vrăjmăşie şi-au păstrat idealismul, care este deasupra oricăror interese mărunte.

             Din mănăstiri, vreau să fac cuiburi de cultură, de muncă, de întărire sufletească şi de educaţie, ca pe vremurile voievodale.

             Mănăstirile în care voi găsi îndepărtate tradiţia cu care sihastria a împletit dealungul veacurilor un fir luminos în istoria neamului nostru, le voi transforma în sanatorii, în orfelinate, în şcoli de îndrumare ţărănească.

             Trebuie să facem în toate domeniile operă de chirurg, fără de care – cu toată durerea sufletească – nu vom putea împlini opera de redresare a Ţării.

             Nimeni n-a făcut pentru credinţă ceia ce-am făcut eu. Am dreptul să şi pretind.

             În domeniul sănătăţii, higienii şi ocrotirii sociale, este foarte mult de făcut.

             Avem o deficienţă a personalului medical, din lipsa unui plan în politica şcolară din trecut.

             Statul trebuie să ştie de ce personal are nevoie pentru a-şi încadra toate necesităţile funcţionale, pregătindu-şi în şcolile sale cadrele necesare.

             Suntem în deficit cu 6.000 de medici.

             Am luat măsura să fie sporit cât mai mult numărul studenţilor din Facultăţii de medicină, astfel că în scurt timp să putem avea toţi medicii de care avem nevoie.

             În rezolvarea problemei higienei sociale, trebuie să începem prin a creea cât mai multe dispensare, spitale şi băi publice.

             În special la sate, avem de îndeplinit din acest punct de vedere, un vast program.

             Medicii şi personalul ajutător să treacă din sat în sat şi în fiecare casă, pentru a vedea condiţiunile în care trăiesc ţăranii, intervenind prin sfaturi şi măsuri.

             Ei trebuie să facă tot posibilul pentru a afla suferinzii de boli sociale şi a-i chema la tratament.

             Combaterea mortalităţii infantile, care este foarte ridicată, mă preocupă în mod deosebit.

             Să se urmărească îndeaproape stârpirea flagelului avorturilor, pentru că alături de penalizare aspră a crimei de avort, să realizăm o cât mai complectă îndepărtare a acestui pericol naţional, printr-o acţiune educativă şi de lămurire a gravelor consecinţe pe care le prezintă şi prin măsuri de ordin medical, de ocrotire şi sociale, pentru protecţia muncii şi copilului.

             Opera noastră de construcţie trebuie să înceapă de la sat.

             Vreau ca în 4-5 ani, să nu se mai cunoască aspectele satului.

             De la sat trebuie să pornească ridicarea naţiunei.

             Tot ce este consum ţărănesc, trebuie să realizăm în atelierele satului şi să trecem ţăranilor români tot ce era în mâna jidovească, care desfăcea şurubul la cană, după care primea ordin dinafară.

             Acuma cana este în mîna noastră.

             Trebuie să avem în sat dulgher român, cismar român, fierar român, bărbier român şi comercianţi români.

             Învăţătorii şi preoţii vor fi îndrumătorii cooperatismului, în interesul colectivităţii.

             Am terminat cu trecutul ruşinos al interesului personal.

             Să ne întoarcem la spiritul lui Haret.

             Mă lupt să reconstituiesc România Mare. Trebuie să mă înţelegeţi, să mă urmaţi şi să mă ajutaţi.

             De la sat trebuie să scoatem forţele de acţiune, de rezistenţă şi de producţiune ale neamului românesc.

             Când vom ridica satul, nimeni nu va mai trece peste drepturile noastre sfinte.

             Mă preocupă foarte mult şi chestiunea hrănirei ţăranului.

             O naţie nu poate să prospere dacă nu este sănătoasă şi bine hrănită.

             Să-i facem poporului această educaţiune şi să începem cu copilul, care va antrena şi pe cei mari.

             Acesta este rolul educativ al cantinelor şcolare, care trebuie să fie susţinute şi ajutate.

             Eu tot ce am dau şi vă sfătuiesc şi pe Dvs. să daţi pentru a contribui şi în acest mod la acţiunea de redresare pe care o ducem.

             Am găsit în Crimeea un aspect moral şi ostăşesc care face cinste oricărui neam.

             Soldatul nostru se bate înafara graniţelor tot aşa de bine ca şi pe pământul Patriei, fiindcă are acel bun simţ al conştiinţei că bătându-se acolo, apără hotarele Ţării.

             Ostaşul român a pus armata noastră, alături de neântrecuta armată germană.

             Neamul românesc a făcut dovada că de unde era prăbuşit a putut să se redreseze şi prin atitudinea soldaţilor săi. Să se ridice în stima Europei.

             Americanii deşi le-am declarat războiu, n-au acceptat declaraţia noastră.

             Spre a ajunge aici, dacă nu aşi fi avut în faţă neamul pe care îl am, nu aş fi reuşit.

             Pentru refacerea edilitară a Basarabiei, am instituit o comisiune care va întocmi planuri de sistematizare pentru fiecare oraş.

             Planul Chişinăului este aproape gata.

             Vreau să schimbăm aspectul evreesc al oraşelor Basarabiei şi să trecem la stilul moldovenesc.

             Nu pot să încep din plin campania de reconstrucţie edilitară, fiindcă până ce vom câştiga războiul, trebuie să mărim producţia în interior nu s-o consumăm.

             Prin acţiunea şi activitatea Dvs., stăruitoare şi de iniţiativă, veţi putea realiza mult sub aspectul edilitar.

             Bălţi a fost cel mai distrus oraş din câte am văzut; datorită activităţii Dvs.  s-a redresat.

             Am luat măsura să se dea comunelor proprietăţi funciare şi industrii din cele intrate în patrimoniul Statului, pentru ca prin exploatarea acestor bunuri să vă creaţi venituri pentru opera edilitară.

             Nu spun nimic, ce nu pot să înfăptuiesc. Dacă pot, să înfăptuiesc mă adresez naţiunei, dacă nu, tac.

             Când am luat conducerea acestui stat, nu am promis nimic nimănui; am cerut în schimb totul de la toţi şi am depus toată activitatea mea şi tot ce am pentru ridicarea acestei Ţări.

             Am reuşit să acopăr cu aur toată emisiunea noastră monetară.

             m-a costat războiul în prima lui fază 200 miliarde, totuşi bugetul nostru s-a soldat, într-un an de războiu, cu 25 miliarde excedent.

             Sub raportul alimentaţiei suntem cea mai fericită ţară din Europa.

             Fiindcă o viaţă economică activă, presupune o intensă circulaţie, trebuie să depunem toate eforturile pentru a ne face şi întreţine şosele cât mai multe şi cât mai bune.

             Vă asigur, că parcurgând Basarabia, am văzut că din acest punct de vedere s-au făcut progrese extraordinare.

             Şosele s-au creiat mai multe decât în 100 ani de ocupaţie rusească şi 22 ani de administraţie românească.

             Nu putem în momentul de faţă să facem noi drumuri de fier, fiindcă ne lipseşte materialul.

             Trebuie să facem eforturi imense pentru a menţine şi spori materialul de cale ferată.

             În problema românizării trebuie să facem lucru serios şi definitiv.

             Să nu se elibereze certificate de naţionalitate decât românilor adevăraţi şi să nu reedităm greşelile şi abuzurile din trecut. După Unirea cea Mare, foarte mulţi evrei din Basarabia au obţinut pe baza declaraţiunilor martorilor, diplome de absolvenţa liceului de la liceul particular Weissman din Chişinău. Am găsit acum 15 ani în Belgia un număr de 1.500 studenţi zişi români, în realitate evrei, cu certificate de la liceul Weissman. Majoritatea nu aveau nici absolvenţa gimnaziului.

             Am găsit încă, personal de serviciu de origine etnică străină.

             Eu vreau să fac o operă de românizare, nu de suprafaţă.

             Nu vreau să distrug alte neamuri, dar trebuie să fim şi conducători şi muncitori în propria noastră ţară.

             Mă doare în suflet că trebuie să-i înlăturăm pe minoritari, dar mă doare şi mai mult să văd pe români rămânând pe dinafară.

             Am astăzi posibilitatea să fac românizare şi dacă n-o fac rămân răspunzător în faţa neamului şi-a Ţării.

             Am început cu această purificare integrală naţinală a Basarabiei. Am eliminat total elementul evreesc şi eliminat va fi dea pururi pentru această provincie.

             Îl vom elimina şi din restul ţării, când va veni momentul oportun.

             Să trecem tot comerţul din mâna evreească în mâna românească este o problemă foarte grea şi mulţi credeau că va fi soldată cu un dezastru. Este o bătălie pe care am început-o şi care ca orice bătălie produce şi pierderi. Dar o vom continua şi nu se poate să n-o câştigăm.

             Vom câştiga, fiindcă românul este vestit prin uşurinţă cu care deprinde şi învaţă totul. Dovada zilnică o face soldatul.

Trebuie numai, să-l obişnuim a persevera într-o acţiune pe care a început-o.

             Celor ce uneltesc în contra siguranţei Statului şi ordinei publice, să li se aplice toată rigoarea sancţiunilor legei.

             Comuniştii vor fi duşi pe front şi trecuţi la bolşevici peste linie.

             Cu cei ce-au fost răi faţă de mine nu mă ocup, dar pentru cei ce sunt răi faţă cu colectivitatea românească sunt fără milă.

             Am terminat cu ancheta în Basarabia.

             Vă repet că sunt foarte mulţumit şi mulţumindu-vă, cer să mergeţi înainte pe acelaşi făgaş.

             De multe ori am fost desamăgit şi am crezut că nu voi reuşi să realizez gîndurile mele.

             Eram ca Diogene, căutam cu lumînarea un exemplar model şi nu-l găseam.

             s-a încercat în trecut, sub forme diferite, ca acele ale Direcetoratelor şi Ţinuturilor să se realizeze pe baze mai largi iniţiativa şi răspunderea activităţii locale. Aceste forme de organizare administrativă nu şi-au atins scopul, fiind paralizate prin aceiaşi trimitere spre centru, adeseori în problemele cele mai mici şi prin aceleaşi măsuri de forme şi corespondenţe inutile.

             Am venit să mă informez personal asupra activităţii şi realizărilor Dvs., în cadrul autonomiei ce am dat Basarabiei.

             Constatările ce-am făcut, mi-au dat convingerea că ne aflăm pe drumul cel bun.

             Fac toate eforturile, pentru că vreau să fac din Basarabia Ţinutul model, de unde voi aduce exemplarele cele mai bune, pentru a redresa restul Ţării.

             Vreau să arăt şi neamului şi Europei, că acest ţinut care a fost aşa de criticat, poate da cea mai de seamă contribuţie în reconstrucţia noului stat românesc.

– VA URMA –

Nota: Copiile documentelor originale se păstrează la autor. Vezi aici LISTA DOCUMENTELOR.

Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea sursei articolului.)