Alexandru Moraru „BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”
(DOCUMENTE DE ARHIVĂ )
- Partea a 36-a
-
1943
Documentul 161
ROMÂNIA
PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI
SERVICIUL SPECIAL DE INFORMAŢII
Nr. 9482
Bucureşti 31.III.1943
Către
PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI
Cab. D-lui Vice Preşedinte
Urmare
la Nr. 9455 din 24 Martie
1943;
Am
onoare a vă raporta următoarele:
Organele
noastre informative semnalează că în dimineaţa zilei de 29 Martie 1943, s-a
început evacuarea celor cca 3.000 români din comuna Moldavskie (Nord Caucaz).
Transportul
lor se va face până la Cherci
pe calea aerului, apoi cu trenul spre Sudul Basarabiei unde vor fi colonizaţi.
ŞEFUL
SERV.SPECIAL DE INFORMAŢII
DIRECTOR
GENERAL
L.Ş. (semnătura)
* * *
Documnetul 162
2 Aprilie 1943
Nr. 319 Cabinet
MARELUI STAT MAJOR
Confidenţial
Răspunzând
telegramei Dvs. Nr. 460004 din 1 Aprilie 1943 cu privire la repatrierea a 3300
români din Cuban satul Moldovanca, am onoare a vă comunica propunerea mea.
Dacă
se doreşte ca aceşti moldoveni să se aducă în Transnistria, eu îi primesc cu
mare bucurie şi-i pot aşeza în 3 sate din judeţul Râbniţa. Aceste sate vor fi
complet evacuate de populaţia ucraineană şi voi face sate compacte de români.
Populaţia ucraineană va fi dusă în sudul judeţului Oceacov, pentru a nu mai
râvni niciodată să se întoarcă în aceste sate şi a cauza neajunsuri românilor.
Satele
acestea în care vrem să-i aşezăm pe moldoveni, sunt sate cu case mari,
spaţioase, cu terenuri de cultură de o foarte bună calitate, astfel că oamenii
vor putea fi mulţumiţi.
Dacă
se admite propunerea noastră, trebuie să fim conştiinţaţi din timp, pentru ca
să chibzuim ca deplasarea populaţiei să se facă după efectuarea muncilor
agricole de primăvară şi aproape concomitent cu sosirea românilor din Cuban, de
aşa fel ca să nu existe fricţiuni între aceştia şi nici să nu se producă
perturbări în efectuarea muncilor agricole.
GUVERNATOR
ss.
Prof. Alexianu
L.Ş. (semnătura)
* * *
Documentul 163
COMISIUNEA CENTRALĂ PENTRU
REPATRIEREA ROMÂNILOR DE LA EST
DE NISTRU ŞI DE BUG
r.Brezotanu N.4 Etajul I Bucureşti
03981 22 Februarie 1943
DOMNULE GUVERNATOR,
Referindu-ne
la adresa cu N.2687 din 1 Februarie 1943, vă rugăm să binevoiţi a ne confirma
primirea instrucţiunilor privitoare la repatrierea populaţiei româneşti aflate
la răsărit de Nistru şi de Bug, aprobate de Domnul Mareşal Conducător al
Statului, comunicându-ne şi dacă s-a constituit comisunea de revizuire a
persoanelor ce au venit în Basarabia de la est de Nistru, după recucerirea
acestei provincii, întrucât această comisiune trebuie să înceapă de îndată
lucrările.
Deasemenea
vă rugăm să binevoiţi a ne comunica dacă s-au luat măsuri pentru punerea în
aplicare şi a celorlalte dispoziţiuni cuprinse în instrucţiunile ce vi s-au
înaintat pe lângă adresa noastră la care ne referim mai sus.
PREŞEDINTE
Colonel
Magostrat
L.Ş. I. Aramă (semnătura)
DOMNIEI
SALE
DOMNULUI
GUVERNATOR AL BASARABIEI
* * *
Documentul 164
COMENDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI
DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL
AL TRANSNISTRIEI
DECIZIUNEA Nr. 1613
NOI,
ION ANTONESCU, MAREŞAL AL ROMÂNIEI COMANDANT DE CĂPETENIE AL ARMATEI;
Prin
Profesor G.Alexianu, Guvernatorul Transnistriei;
Având
în vedere că nevoile războiului impun trimiterea populaţiei româneşti din
comunele de la Est de Bug
în Transnistria;
Având
în vedere propunerile pe care le-am făcut Domnului Mareşal Antonescu la
solicitarea Domniei-Sale cu raportul nostru Nr. 319/1943 Cabinet, şi care au
fost aprobate de Dsa cu Nr. 507327/1943 CBBT;
Având
în vedere telegramele cu Nr. 460240 din 11.IV.1943 şi Nr.2021 din 12.IV.1943,
prin care ni se face cunoscut că încep să sosească aceşti români;
Având
în vedere că în împrejurimile actuale când ne găsim în plină primăvară, când
populaţia locală a executat toate muncile câmpului şi a făcut toate
însămânţările, o deplasare în masă ar putea să producă perturbări grave, ceea
ce nu este în interesul nostru să o facem acum;
Având
în vedere că de la data propunerii şi până la data când ni se comunică că
sosesc aceşti moldoveni au trecut 10 zile, în care timp nu se poate face nici
evacuarea satelor;
În
virtutea deplinelor puteri acordate prin Decretul Nr. 1 din 19 August 1941, dat
la Tighina;
DECIDEM CELE CE URMEAZĂ:
Art.I.-
Românii care vin actualmente din cauza războiului din Caucaz şi Crimeea, vor fi
aşezaţi provizoriu în satele în care urmează a fi colonizaţi definitiv.-
Se
fixează în judeţul Râbniţa 3 sate:
-
Hârjeu
-
Sărăţei
-
Vărăncău
În care se vor aduce primele transporturi
de 663 de români anunţaţi.
Art.2.- Până la sosirea românilor
acolo Dl.Prefect al Jud.Râbniţa va lua măsuri de evacuare parţială sau totală a
acestor sate, după posibilităţi şi de aşezarea populaţiei din aceste sate în
localităţile care se găsesc libere în restul judeţului.
Dacă
acest lucru nu este cu putinţă, locuitorii vor fi instalaţi în grupuri în
Judeţul Oceacov, în satele în care se vor comunica telegrafic.
Domnul
Prefect al Judeţului Râbniţa va lua măsuri cu populaţia locală, de curăţirea şi
repararea tuturor locuinţelor în care vor fi instalaţi locuitorii repatriaţi.
Va
lua măsuri pentru ca în aceste sate să se facă o rezervă de alimente, porumb,
orz şi furaje în vederea primirii şi hrănirii repatriaţilor.
Va
lua măsuri ca să-i pună pe acei repatriaţi la lucru şi să le dea în primire
kolhozurile şi întinderile de pământ şi cu toată averea comunei în care
locuitorii au fost evacuaţi.
Va
lua măsuri de intrarea în locuinţe de dezinfectarea completă a acestor
locuinţe, a locuitorilor şi bagajelor şi vehicuelelor ce vin cu dânşii şi
examina dacă aceşti locuitori au vite sau nu şi va lua măsuri ca să fie
înzestrată de îndată fiecare familie, cu o vacă cu lapte cu purcei mici şi
păsări, aplicându-se însă în întregime dispoziţiile Deciziei noastre
Nr.66/1942, cu privire la păstrarea animalelor.
Art.3.-
Cu executarea prezentei decizii, se însărcinează Inspectoratul de Jandarmi
Transnistria, Direcţia muncii şi Prefectura Judeţului Râbniţa.
Inspectoratul
de Jandarmi din Transnistria va examina şi de acord cu Prefectul de Râbniţa va
da în aceste sate o companie sau două de jandarmi, sau va cere această forţă de
la Corpul 3 Armată, în
vederea efectuării complete şi imediate a programului ordonat.
Să
înfiinţeze două comisii de primire şi trimiterea românilor care se repatriază,
una la Varvarovca şi
alta la Golta, compuse
din câte un funcţionar desemnat de Direcţia muncii, câte doi desemnaţi de
direcţia Culturii şi câte un medic desemnat de Direcţia Sănătăţii.
Cei
care vin la Varvarovca
vor fi îndrumaţi până la Trihati,
unde Direcţia C.F., va pune, la cerere, imediat toate vagoanele de care va fi
nevoie, pentru a fi transportaţi la
Golta.
Pretorul
de la Varvarovca,
Prefectul de la Oceacov
şi Prefctul de la Golta
vor sta în permanenţă la dispoziţia acestor comisii şi vor da tot concursul.
La Varvarovca se instituie ca şi la Golta o gardă specială de jandarmi, la
dispoziţia acestor comisii, pentru a menţine
ordinea şi pentru a îndruma pe repatriaţi.
Comisiile
acestea vor trimite repatriaţi, pe baza actelor cu care intră şi vor face
recensământul oamenilor, al vitelor lor şi al atelajelor cu care vin.
Comisiile
se vor deplasa de îndată la faţa locului, pentru a pregăti cartiruirile atât la Varvarovca cât şi pe parcursul
până la Trihati, în
vederea îmbarcărilor la Tarihati.
Art.4.-
Se afectează cantine de cruce roşie de la
Golta, alimentele şi zahărul necesar pentru a servi masa
caldă acestor repatriaţi.
Art.5.-
Legiunea de jandarmi Golta, împreună cu Prefectul Judeţului, vor lua toate
măsurile şi vor recruta personalul necesar pentru a face serviciile de
aprovizionare al tuturor repatriaţilor.
Aceiaşi
dispoziţie se aplică şi pentru Varvarovca şi staţiile intermediare.
Consiliul
de Patronaj din Odessa şi Crucea Roşie din Golta, vor lua măsuri de strânerea
imediată a alimentelor şi a ajutoarelor necesare şi la data când se vor anunţa
sosirea trenurilor la Varvarovca
se vor deplasa la Varvarovca
şi vor oferi tot ajutorul necesar acestor repatriaţi.
Asemenea
în Gara Zastava, se face un oficiu, ca la trecerea trenului cu repatriaţi, să
li se poată servi un ceai, o bucată de pâine şi mezeluri.
Guvernământul
va pune la dispoziţia Cantinei de Cruce Roşie din Razdelinaia şi de la Bârzula, alimentele necesare pentru
a putea să servească în tercere hrană rece, sau un ceai cu pâine acestor
repatriaţi.
Pretorul
din Razdelinaia, ca şi prefectura Judeţului Balta pentru Gara Balta, vor lua
toate măsurile pentru satisfacerea completă a nevoilor de aprovizionare ale
acestor repatriaţi.
Art.6.-
Direcţia Muncii va alege de îndată, până mâine la ora 9.a.m., de acord cu
celelalte Direcţii şi în special cu Direcţia Culturii, funcţionarii necesari pe
care să-i trimită în comisia de repatriere de la Golta şi Varvarovca, pentru a lua
măsurile necesare.
Inspectoratul
de Jandarmi va da un ofiţer, care să comande garda specială pusă la dispoziţia
comisiei.
Prefectul
judeţului Berezovca va lua măsuri ca la
Trihati şi la
Berezovca în Gară, să se facă centre de aprovizionare, pentur
ca să ofere tuturor românilor, hrană rece, ouă fierte, mezeluri. Se pune la
dispoziţia comisiei de la Varvarovca
cantitatea de:
100
kgr zahăr a se face ceaiuri;
200
kgr la dispoziţia Crucii Roşii de la Golta,
50
kgr la dispoziţia cantinelor de la
Razdelinaia, Birzula şi Balta,
Conserve de peşte 400 cutii Comisiei
de la Varvarovca,
Conserve
pasăre 400 cutii Comisiei de la
Varvarovca,
300
ouă va pune la dispoziţia Prefectura Judeţului Oceacov, ouă care vor fi fierte
şi date repatriaţilor pe drum,
1000
cutii conserve peşte se pune la dispoziţia Comisiei de la Golta,
1000
cutii conserve de pasăre
10
000 ouă date de Prefectura Judeţului Oceacov
2000 kg de bomboane se pun la
dispoziţia ambelor comisii, pentur a da locuitorilor şi copiilor lor.
Deasemeni
preturile respective vor pune pe tot parcursul ouăle şi brânza de oi şi de
vaci, la dispoziţia cantinei pentru aprovizionarea completă a lor.
Se
pune la dispoziţia acestor comisii câte 1.000.000 ţigări şi cîte 500 cutii de
chibrituri, pentru a se distribui acestor locuitori.
Dispoziţiile
luate, se vor comunica şi Dlui Mareşal şi Preşidenţiei Consiliului de Miniştri
şi Marelui Stat Major.
Comisiile se vor găsi prezente în ziua de 15
Aprilie a.c.la Varvarovca şi Golta.
Direcţia
Sanitară va trimite în aceaste Comisii câte un medic cu etuvele necesare,
pentru a cerceta sănătatea locuitorilor a controla dacă nu sunt bolnavi de boli
molipsitoare şi pentru a le da asistenţă medicală.
Aceste
servicii vor fi înzestrate cu medicamente suficiente pentru cazurile de
urgenţă.
Art.7.
–Această decizie se comunică spre întocmai executare, tuturor organelor
însărcinate cu aducerea ei la îndeplinire.
Dată
în Cabinetul nostru astăzi 13 Aprilie 1943,
GUVERNATOR,
Prof.
Ss.G.Alexianu
L.Ş. p.conformitate (semnătura)
* * *
Documentul 165
Nr. 571377 din 5.III.943
DOMNULE MAREŞAL,
Subsemnata
Româncă moldoveancă Obreja Paulina, refugiată din Cremeea şi repatriată la Tighina, cu profund respect aduc la
cunoştinţa Domniei Voastre următoarele:
Suntem
la Tighina 15 familii
moldovene repatriate din Crimeea.
Am
vândut toată averea şi acum avem asupra noastră circa 20.000 mărci, pe care nu
vrea să ni le schimbe nimeni.
Nu
avem alţi bani din ce trăi. La Tighina
stăm de o lună lumătate fără nici o ocupaţie, muritori de foame.
Stăm
la chirie, fără foc cu copii mici. Nimeni nu se interesează de noi.
Vă
rugăm DOMNULE MAREŞAL, să ne luaţi sub ocrotirea Dvs. dând ordin să ni se dea de
lucru, să putem trăi şi să ni se schimbe mărcile ce avem cu noi ca să plătim
datoriile ce le-am făcut şi cu restul să ne întreţinem până vom căpăta de
lucru.
Obreja Paulina
(semnătura)
Str. Regele Ferdinand I
Nr.6, Tighina
DOMNIEI SALE
DOMNULUI MAREŞAL ION ANTONESCU
CONDUCĂTORUL STATULUI ROMÂN
* * *
Documentul 166
PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MIIŞTRI
SECRETARUL GENERAL
„CABINETUL PENTRU BASARABIA,
BUCOVINA ŞI TRANSNISTRIA”
NOTĂ 571377
1943, luna Martie, ziua 5
SUMAR:
Doamna Obreja Paulina refugiată şi
repatriată la Tighina
din Crimeea, solicită Domnului Mareşal să ia sub ocrotirea Domniei sale
familiile de Moldoveni repatriaţi.
Rezoluţie:
Imediat.
Gl.Voiculescu va plasa imediat pe fiecare
după profesie şi le va da putinţa să muncească.
Copiii să fie puşi în şcoli şi cămine.
Pt. Mărci să se vadă ce sume sunt şi să
decidă Dl.Neagu.
Atrag atenţia să nu se mai întâmple acest
lucru.
Trebuie înfiinţat un organ la Tiraspol însărcinat special cu
această misiune de a se ocupa, caza, plasa în Basarabia şi Transnistria
Moldovenii veniţi din Rusia.
Secretariatul studii şi propuneri de
organizare şi Guvernul întocmire de instrucţiuni.
Totul fără întârziere.
Să se meargă în acord cu Dl.Alexianu şi
Gl.Voiculescu.
(ss) Mareşal ANTONESCU
|
Doamna Obreja Paulina refugiată şi
repatriată la Tighina
din Crimeea, supune Domnului MAREŞAL, urmă-toarea situaţie a celor 15
(cincisprezece) familii de Moldoveni ce s-au repatriat din Crimeea la Tighina:
-şi-au vândut toată averea transformând-o în
mărci;
-la
Tighina nici o autoritate nu vrea să le schimbe mărci;
-din această cauză sunt ameninţaţi să piară
de foame;
-de o lună şi jumătate stau fără nici o
ocupaţie;
-locuiesc cu chirie, fără foc, cu copii
mici;
-nimeni nu se interesează de dânşii;
-sunt într-o stuaţie precară.
Solicită
Domnului MAREŞAL:
-să se dea ordin să li se schimbe mărcile
care reprezintă averea lor vândută,
-să li se dea de lucru pentru a putea trăi.
|
– VA
URMA –
Nota: Copiile documentelor originale se păstrează la
autor. Vezi
aici LISTA DOCUMENTELOR.
Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea sursei
articolului.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu