În exclusivitate pentru Secretele Istoriei şi Tribuna Basarabiei
Alexandru Moraru „ BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”
(DOCUMENTE DE ARHIVĂ )
- Partea a opta -
Documentul 30Alexandru Moraru „ BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”
(DOCUMENTE DE ARHIVĂ )
- Partea a opta -
NOTĂ
La ordinul 100 B al Guvernatorului:
La ordinul 100 B al Guvernatorului:
1. Poliţia a cules informaţii asupra terorismului rusesc, conform instrucţiilor de serviciu ce le are, le-a verificat şi a strâns probe şi corpuri delicte.
La deshumare s-a procedat cu autorizaţia Curţii Marţiale, singura instanţă judecătorească din localitate.
După identificarea victimelor şi încheierea acţiunei informative privind cazul celor de la Consulatul Italian, a extins investigaţiile şi în alte direcţii în legătură cu aceasta (subteranele mitropoliei, identificarea altor locuri de cercetare, strângere şi a unor deţinuţi politici, secte naţionalişti români).
Cu identificarea cadavrelor şi stabilirea împrejurărilor asasinatelor acţiunea poliţenească era în mod legal încheiată, iar ceremonia funebră şi tot aspectul propagandistic al acestui caz, căruia i-a dat mai multă importanţă ofiţerii şi trupa germană, veniţi în adevărat pelerinagiu cu aparate fotografice şi blocnotesuri, revenea altor autorităţi.
Poliţia din primul moment a sesizat prin buletinul informativ Comandamentul Militar, Inspect. de Poliţie, Prefectura de Judeţ plus Conducerea Consistorului Mitropolitan, Primăria şi Serv. de propagandă pentru măsuri.
Cu toate că măsurile de desinfecţie s-au luat tardiv şi incomplet, personalul nostru a stat în aerul infect, expus molipsirii, de la început şi până la sfârşit, făcându-şi datoria şi dând conscurs tuturora prin îndeplinirea unor acte ce depăşesc atribuţiile poliţiei şi-i jignesc prestigiu (punerea cadavrelor în coşciuge, strângerea carelor, efectuarea lucrului în condiţii antihigienice, etc.).
La deshumare s-a procedat cu autorizaţia Curţii Marţiale, singura instanţă judecătorească din localitate.
După identificarea victimelor şi încheierea acţiunei informative privind cazul celor de la Consulatul Italian, a extins investigaţiile şi în alte direcţii în legătură cu aceasta (subteranele mitropoliei, identificarea altor locuri de cercetare, strângere şi a unor deţinuţi politici, secte naţionalişti români).
Cu identificarea cadavrelor şi stabilirea împrejurărilor asasinatelor acţiunea poliţenească era în mod legal încheiată, iar ceremonia funebră şi tot aspectul propagandistic al acestui caz, căruia i-a dat mai multă importanţă ofiţerii şi trupa germană, veniţi în adevărat pelerinagiu cu aparate fotografice şi blocnotesuri, revenea altor autorităţi.
Poliţia din primul moment a sesizat prin buletinul informativ Comandamentul Militar, Inspect. de Poliţie, Prefectura de Judeţ plus Conducerea Consistorului Mitropolitan, Primăria şi Serv. de propagandă pentru măsuri.
Cu toate că măsurile de desinfecţie s-au luat tardiv şi incomplet, personalul nostru a stat în aerul infect, expus molipsirii, de la început şi până la sfârşit, făcându-şi datoria şi dând conscurs tuturora prin îndeplinirea unor acte ce depăşesc atribuţiile poliţiei şi-i jignesc prestigiu (punerea cadavrelor în coşciuge, strângerea carelor, efectuarea lucrului în condiţii antihigienice, etc.).
***
Documentul 31
PROCES - VERBAL
Astăzi şapte Septembrie, anul una mie nouă sute patru zeci şi unu.
Astăzi şapte Septembrie, anul una mie nouă sute patru zeci şi unu.
Noi Dimitriu Elefterie Comisar Şeful Bir. Judiciar şi Traian Andrescu, Comisar Şeful Bir. Siguranţei.
Ca urmare la procesul-verbal din 31 August 1941, cu privire la deshumarea cadavrelor dint str. Viilor din curtea Consultaului Italian, îngropate de către organele N.K.V.D-ului, asasinate după un scurt interogatoriu de acestea ca fiind suspecţi, făcând cercetări a se stabili felul cum au fost asasinaţi am interogat pe numitul Lazo Andrei de ani 54, de origine etnică român, care este domiciliat pe str. Sfatul Ţării (Viilor) vis-a-vis de fostul Consulat Italian, acesta declară:
Pe timpul ruşilor în localul donat de guvernul român mareşalului Badoglio, a fost instalată secţia operativă a N.K.V.D.-ului, care a fost instalată cam pe la Crăciun în anul 1941. Aici erau mereu aduşi arestaţi, de către două maşini, una neagră şi alta gri, ambele mari şi puternice. Acestea erau maşini dube cu vreo 10 celule, în care se băgau arestaţii. Maşinile nu circulau decât noaptea între orele 23-4 dimineaţa. Cu acestea se ridicau arestaţii, iar locul pe unde treceau provocau teroare. De multe ori se auzeau noaptea focuri de armă, dar în ziua de 13 Iulie a.c. a auzit mai multe focuri sub forme de save, care au durat cam până în ziuă. În continuare a auzit că execuţia era făcută de doi călăi, pe care nu-i cunoaşte la figură, dar ştie că unul era evreu, iar celălat rus. Adaugă că toţi vecinii din împrejurimi spuneau despre călăul rus când se ducea la execuţie mama sa o bătrână rusoaică credincioasă care în tot timpul cât fiul ei lipsea de acasă se ruga cu candila aprinsă lui Dumnezeu pentru el.
Mai menţionează că atunci când se făceau arestările privea discret pe fereastră cum erau transportaţi arestaţi şi cel care scăpa de acolo făcea impresia că ar fi scăpat de la mare groază.
Continuând cercetările şi controlându-se de noi cu amănunţime întreaga clădire, s-a constatat că execuţia se făcea în beciul clădirei, unde sunt urme evidente de lovituri ale proiectilelor. În acest beciu au fost găsite şi două tărgi pline de sânge cu urme de gloanţe la extrimităţi, ceea ce denotă că victimele puse pe targă, dacă mai aveau convulsiuni, li se trăgeau focuri de revorver în cap spre a se convinge că a murit.
Tot în beciu au fost găsite şi o pereche de mănuşi de cauciuc cu care se ridicau cadavrele pentru a fi transportate la groapă. Pe mănuşi se văd pete mari de sânge.
S-au mai găsit şi una căldare de tablă cu găuri provocate de gloanţe precum şi un panou pe care era desenat un craniu de om deasemnea perforat de proiectile, folosite pentru exerciţii de tragere.
Din gropile de unde s-au scos cadavrele au mai fost găsite şepci de elevi de liceu, haine de străjeri, insigne studenţeşti, haine militare, rase preoţeşti, precum şi uniforme ale funcţionarilor de la Soc. de Tramvaie Chişinău.
Toate acestea a fost aruncate în gropi peste cadavre, pentru motivul de a face să dispară orice urmă.
Anexăm şi copia despre sentinţele traduse din limba rusă după original a fraţilor Tanţu şi Cernevschi Vladimir.
Pentru care am încheiat prezentul proces verbal spre cel legal.
L.Ş. Comisari,
(semnătura)
Ca urmare la procesul-verbal din 31 August 1941, cu privire la deshumarea cadavrelor dint str. Viilor din curtea Consultaului Italian, îngropate de către organele N.K.V.D-ului, asasinate după un scurt interogatoriu de acestea ca fiind suspecţi, făcând cercetări a se stabili felul cum au fost asasinaţi am interogat pe numitul Lazo Andrei de ani 54, de origine etnică român, care este domiciliat pe str. Sfatul Ţării (Viilor) vis-a-vis de fostul Consulat Italian, acesta declară:
Pe timpul ruşilor în localul donat de guvernul român mareşalului Badoglio, a fost instalată secţia operativă a N.K.V.D.-ului, care a fost instalată cam pe la Crăciun în anul 1941. Aici erau mereu aduşi arestaţi, de către două maşini, una neagră şi alta gri, ambele mari şi puternice. Acestea erau maşini dube cu vreo 10 celule, în care se băgau arestaţii. Maşinile nu circulau decât noaptea între orele 23-4 dimineaţa. Cu acestea se ridicau arestaţii, iar locul pe unde treceau provocau teroare. De multe ori se auzeau noaptea focuri de armă, dar în ziua de 13 Iulie a.c. a auzit mai multe focuri sub forme de save, care au durat cam până în ziuă. În continuare a auzit că execuţia era făcută de doi călăi, pe care nu-i cunoaşte la figură, dar ştie că unul era evreu, iar celălat rus. Adaugă că toţi vecinii din împrejurimi spuneau despre călăul rus când se ducea la execuţie mama sa o bătrână rusoaică credincioasă care în tot timpul cât fiul ei lipsea de acasă se ruga cu candila aprinsă lui Dumnezeu pentru el.
Mai menţionează că atunci când se făceau arestările privea discret pe fereastră cum erau transportaţi arestaţi şi cel care scăpa de acolo făcea impresia că ar fi scăpat de la mare groază.
Continuând cercetările şi controlându-se de noi cu amănunţime întreaga clădire, s-a constatat că execuţia se făcea în beciul clădirei, unde sunt urme evidente de lovituri ale proiectilelor. În acest beciu au fost găsite şi două tărgi pline de sânge cu urme de gloanţe la extrimităţi, ceea ce denotă că victimele puse pe targă, dacă mai aveau convulsiuni, li se trăgeau focuri de revorver în cap spre a se convinge că a murit.
Tot în beciu au fost găsite şi o pereche de mănuşi de cauciuc cu care se ridicau cadavrele pentru a fi transportate la groapă. Pe mănuşi se văd pete mari de sânge.
S-au mai găsit şi una căldare de tablă cu găuri provocate de gloanţe precum şi un panou pe care era desenat un craniu de om deasemnea perforat de proiectile, folosite pentru exerciţii de tragere.
Din gropile de unde s-au scos cadavrele au mai fost găsite şepci de elevi de liceu, haine de străjeri, insigne studenţeşti, haine militare, rase preoţeşti, precum şi uniforme ale funcţionarilor de la Soc. de Tramvaie Chişinău.
Toate acestea a fost aruncate în gropi peste cadavre, pentru motivul de a face să dispară orice urmă.
Anexăm şi copia despre sentinţele traduse din limba rusă după original a fraţilor Tanţu şi Cernevschi Vladimir.
Pentru care am încheiat prezentul proces verbal spre cel legal.
L.Ş. Comisari,
(semnătura)
***
Documentul 32
Chestura Poliţiei Chişinău
Bir. Siguranţei
Direcţiunea Generală a Poliţiei
Bir. Siguranţei
Direcţiunea Generală a Poliţiei
Urmare la telegrama Nr.__ procedându-se la deshumarea celor arestaţi şi executaţi de N.K.V.D., serviciul judeţean şi îngropaţi în curtea localului fostului consulat italian de pe str. Viilor nr. 102, s-au scos din gropile comune până astăzi 54 de cadavre de bărbaţi, care după aspectul lor precum şi din diverse acte reiese că sunt intelectuali. Victimile în majoritate au fost executate prin împuşcare în cap din spate.
Într-o groapă s-au găsit toate cadavrele cu mâinile legate.
S-a mai găsit o căldare şi un panou având desenat un craniu cu numeroase perforări de gloanţe care denotă că a fost folosite în vederea execuţiei.
S-au identificat până acum între cadavre: doi fraţi Tanţu Petre şi Pavel, fiii fostului Prefect de Lăpuşna, preotul Tudorache, Nazarov etc.
La Tanţu Petru s-a găsit în buzunar sentinţa de condamnare dată de Tribunalul N.K.V.D. la data de 23 Iunie a.c. pentru motivul că inculpatul e fiu de ofiţer din fosta armată imperialistă.
S-a găsit costume preoţeşti, de elevi de liceu şi de studenţi.
Se constată că împuşcarea s-a făcut în serii, iar cadavrele au fost aruncate în gropi comune în stare muribundă şi în dezordine. Deshumarea continuă.
Totodată raportăm că în subteranele Palatului Metropolitan local, unde se afla instalată Consistoriu bisericii şi fabrica de lumânări şi unde sub ruşi era secţia de spionaj a N.K.V.D.-ului s-au descoperit mai multe celule individuale unde erau deţinute persoanele cele mai suspecte şi mai importante care trebuiau să fie cercetate cu o grijă deosebită.
În aceeaşi subterană pe lângă birourile de cercetări amenajate s-au găsit instrumente speciale de tortură folosindu-se îndeosebi curentul electric.
Instalaţiile au încercat să le distrugă dar sunt în măsura de a fi reconstruite.
Suntem în căutarea persoanelor ce au fost anchetate şi au rămas în viaţă.
Cadavrele urmează a se înmormânta la cimitirul ortodox.
Într-o groapă s-au găsit toate cadavrele cu mâinile legate.
S-a mai găsit o căldare şi un panou având desenat un craniu cu numeroase perforări de gloanţe care denotă că a fost folosite în vederea execuţiei.
S-au identificat până acum între cadavre: doi fraţi Tanţu Petre şi Pavel, fiii fostului Prefect de Lăpuşna, preotul Tudorache, Nazarov etc.
La Tanţu Petru s-a găsit în buzunar sentinţa de condamnare dată de Tribunalul N.K.V.D. la data de 23 Iunie a.c. pentru motivul că inculpatul e fiu de ofiţer din fosta armată imperialistă.
S-a găsit costume preoţeşti, de elevi de liceu şi de studenţi.
Se constată că împuşcarea s-a făcut în serii, iar cadavrele au fost aruncate în gropi comune în stare muribundă şi în dezordine. Deshumarea continuă.
Totodată raportăm că în subteranele Palatului Metropolitan local, unde se afla instalată Consistoriu bisericii şi fabrica de lumânări şi unde sub ruşi era secţia de spionaj a N.K.V.D.-ului s-au descoperit mai multe celule individuale unde erau deţinute persoanele cele mai suspecte şi mai importante care trebuiau să fie cercetate cu o grijă deosebită.
În aceeaşi subterană pe lângă birourile de cercetări amenajate s-au găsit instrumente speciale de tortură folosindu-se îndeosebi curentul electric.
Instalaţiile au încercat să le distrugă dar sunt în măsura de a fi reconstruite.
Suntem în căutarea persoanelor ce au fost anchetate şi au rămas în viaţă.
Cadavrele urmează a se înmormânta la cimitirul ortodox.
Chestorul Poliţiei
Maior Al. Vasilescu
***
Documentul 33GUVERNANTUL BASARABEAN
Nr. 231/c
16 septembrie 1941
Domnule chestor,
În urma ordinului expres al Domnului Mareşal Antonescu, Conducătorul Statului, ne veţi înainta de urgenţă patru copii de pe întregul dosar în legătură cu descoperirile de la fostul Consulat Italian, cuprinzând în afară de datele anchetei, fotografii făcute la faţa locului, (patru serii) foto copii după sentinţele găsite asupra victimelor (patru serii) declaraţii, etc.
Trebuie să fim în posesia acestui material până la 20 septembrie a.c.
Trebuie să fim în posesia acestui material până la 20 septembrie a.c.
L.Ş. GUVERNATORUL BASARABIEI
LT. COLONEL D. Rădulescu
(semnătura)
***
Documentul 34 (tradus din rusă – Al.Moraru)
Extras din sentinţă
în numele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
în numele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
Sesiunea în deplasare a Tribunalului Militar al Circumscripţiei Odesa, în componenţa juriştilor militari Grigorenko, Stepanov şi alţii,
în anul 1941, iunie, ziua 8, în oraşul Chişinău, în urma examinării în proces judecătoresc închis a dosarului cu privire la acuzarea lui:
1. Tislaru Ivan Pavlovici, anul naşterii 1896, locuitor al oraşului Chişinău, RSSM, supus român, din ţărani-mijlocaşi, conform statutului social – slujbaş, cu studii începătoare, până la arest a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, fără antecedente penale.
2. Banu Ilia Ivanovici, anul naşterii 1885, român, supus român, din ţărani-mijlocaşi, conform statutului social - slujbaş, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, cu studii începătoare, a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, locuitor al or. Chişinău, fără antecedente penale.
3. Doroftei Deonisii Ivanovici, anul naşterii 1910, originar şi locuitor al oraşului Chişinău, din familie de slujbaşi, slujbaş, cu studii începătoare, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, fără antecedente penale, cetăţean român.
4. Truşco Ene Gheorghivici, anul naşterii 1895, originar din satul Valdo-Vineşti, judeţul Roman, român, supus român, din ţărani mijlocaşi, conform statutului social - slujbaş, cu studii începătoare, a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, locuitor al or. Chişinău, fără antecedente penale.
5. Schiba Nicolai Andreievici, anul naşterii 1905, originar din oraşul Permi – URSS, rus, supus român, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, cu studii medii, a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, locuitor al or. Chişinău, fără antecedente penale.
6. Vieru Dmitrii Fiodorovici, anul naşterii 1893, originar şi locuitor al or. Chişinău, moldovean, supus român, din ţărani săraci, conform statutului social - slujbaş, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, cu studii începătoare, a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, locuitor al or. Chişinău, fără antecedente penale.
7. Guţu Fiodor Ivanovici, anul naşterii 1899, originar din oraşul Gorodici-Nou, judeţul Soroca, moldovean, supus român, di ţărani săraci, conform statutului social - slujbaş, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, cu studii medii, a lucrat ca agent de primire-predare a bunurilor dintr-o ţară străină în URSS, fără antecedente penale,
- de infracţiune, prevazută în art. 54-6 alin.1 din Codul Penal al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene,
în anul 1941, iunie, ziua 8, în oraşul Chişinău, în urma examinării în proces judecătoresc închis a dosarului cu privire la acuzarea lui:
1. Tislaru Ivan Pavlovici, anul naşterii 1896, locuitor al oraşului Chişinău, RSSM, supus român, din ţărani-mijlocaşi, conform statutului social – slujbaş, cu studii începătoare, până la arest a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, fără antecedente penale.
2. Banu Ilia Ivanovici, anul naşterii 1885, român, supus român, din ţărani-mijlocaşi, conform statutului social - slujbaş, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, cu studii începătoare, a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, locuitor al or. Chişinău, fără antecedente penale.
3. Doroftei Deonisii Ivanovici, anul naşterii 1910, originar şi locuitor al oraşului Chişinău, din familie de slujbaşi, slujbaş, cu studii începătoare, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, fără antecedente penale, cetăţean român.
4. Truşco Ene Gheorghivici, anul naşterii 1895, originar din satul Valdo-Vineşti, judeţul Roman, român, supus român, din ţărani mijlocaşi, conform statutului social - slujbaş, cu studii începătoare, a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, locuitor al or. Chişinău, fără antecedente penale.
5. Schiba Nicolai Andreievici, anul naşterii 1905, originar din oraşul Permi – URSS, rus, supus român, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, cu studii medii, a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, locuitor al or. Chişinău, fără antecedente penale.
6. Vieru Dmitrii Fiodorovici, anul naşterii 1893, originar şi locuitor al or. Chişinău, moldovean, supus român, din ţărani săraci, conform statutului social - slujbaş, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, cu studii începătoare, a lucrat ca conductor principal în transportul feroviar, locuitor al or. Chişinău, fără antecedente penale.
7. Guţu Fiodor Ivanovici, anul naşterii 1899, originar din oraşul Gorodici-Nou, judeţul Soroca, moldovean, supus român, di ţărani săraci, conform statutului social - slujbaş, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, cu studii medii, a lucrat ca agent de primire-predare a bunurilor dintr-o ţară străină în URSS, fără antecedente penale,
- de infracţiune, prevazută în art. 54-6 alin.1 din Codul Penal al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene,
a stabilit:
În baza celor expuse, Tribunalul Militar consideră demonstrată vinovăţia acuzaţilor Tislaru, Banu, Truşco, Schiba, Guţu, Dorofeti şi Vieru, în infracţiunea, prevăzută la art. 54-6 alin. I din CP al RSSU, şi conducându-mă de art. 87-I din CP al RSSU,
a condamnat:
Pe Tislaru Ivan Pavlovici, Banu Ilia Ivanovici, Truşco Ene Gheorghievici, Schiba Nicolai Andreievici şi Guţu Fiodor Ivanovici - la pedeapsa capitală prin ÎMPUŞCARE, fără confiscarea averii din motivul lipsei acesteia.
Pe Doroftei Deonisii Ivanovici şi Vieru Dmitrii Fiodorovici – la 25 ani de detenţie fiecare şi 5 ani de interdicţie de drepturi fiecare, fără confiscarea averii din motivul lipsei acesteia.
Termenul de pedeapsă pentru Doroftei şi Vieru, avându-se în vedere ancheta preliminară, se va calcula: pentru Doroftei – de la 12 iulie 1940, pentru Vieru – de la 9 septembrie 1940.
Sentinţa poate fi contestată la Colegiul Militar al Judecătoriei Supreme a URSS, prin Tribunalul Militar al Circumscripţiei Militare Odesa, în decurs de 5 zile din momentul înmânării copiei sentinţei.
a condamnat:
Pe Tislaru Ivan Pavlovici, Banu Ilia Ivanovici, Truşco Ene Gheorghievici, Schiba Nicolai Andreievici şi Guţu Fiodor Ivanovici - la pedeapsa capitală prin ÎMPUŞCARE, fără confiscarea averii din motivul lipsei acesteia.
Pe Doroftei Deonisii Ivanovici şi Vieru Dmitrii Fiodorovici – la 25 ani de detenţie fiecare şi 5 ani de interdicţie de drepturi fiecare, fără confiscarea averii din motivul lipsei acesteia.
Termenul de pedeapsă pentru Doroftei şi Vieru, avându-se în vedere ancheta preliminară, se va calcula: pentru Doroftei – de la 12 iulie 1940, pentru Vieru – de la 9 septembrie 1940.
Sentinţa poate fi contestată la Colegiul Militar al Judecătoriei Supreme a URSS, prin Tribunalul Militar al Circumscripţiei Militare Odesa, în decurs de 5 zile din momentul înmânării copiei sentinţei.
Confirmat prin semnături.
Corect: SECRETARUL
(semnătura)
***
Documentul 35
Extras din sentinţă
în numele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
în numele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
În anul 1940, octombrie, ziua 12, sesiunea în deplasare a Tribunalului Militar al Circumscripţiei Militare Odessa în şedinţă judiciară închisă în oraşul Chişinău, în componenţa:
Preşedintelui: juristului militar tov. Zonov
Membri: tov. Grigorenco
tov. GuceanovPreşedintelui: juristului militar tov. Zonov
Membri: tov. Grigorenco
Secretar: tov. Gruzinschi
Examinând dosarul privind acuzarea cetăţeanului Cerneavschi Vladimir Filipovici, născut în anul 1897, locuitor al oraşului Chişinău, cu studii începătoare, conform statut ului social - slujbaş, fost membru al partidului „Frontul renaşterii naţionale”, fără antecedente penale, - în infracţiunea prevăzută de art. 54-13 din CP al RSSU.
În conformitate cu cele expuse, Sesiunea în deplasare a Tribunalului Militar, recunoscându-l pe Cerneavschii drept vinovat în conformitate cu art. 54-13 din CP al RSSU,
În conformitate cu cele expuse, Sesiunea în deplasare a Tribunalului Militar, recunoscându-l pe Cerneavschii drept vinovat în conformitate cu art. 54-13 din CP al RSSU,
a condamnat:
pe Cerneavschii Vladimir Filipovici, în baza art. 54-13 din sancţiunea art. 54.2 din CP al RSSU, la pedeapsa capitală – prin împuşcare, cu confiscarea averii personale.
Sentinţa poate fi contestată prin recurs la Colegiului Militar al Judecătoriei Supreme a URSS în timp de 5 zile de la data înmânării copiei sentinţei.
Sentinţa poate fi contestată prin recurs la Colegiului Militar al Judecătoriei Supreme a URSS în timp de 5 zile de la data înmânării copiei sentinţei.
Autentifică prin semnături:
Secretarul Tribunalului Militar
Juristul militar de rangul III
(semnătura)
***
Documentul 36
Extras din sentinţă
în numele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
în numele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
În anul 1940, octombrie, ziua a 10, Sesiunea Tribunalului Militar al Circumscripţiei Militare Odesa, în şedinţă judiciară închisă în oraşul Chişinău, în componenţa:
Preşedintelui: juristului militar tov. Zonov
Membri: tov. GrigorencoPreşedintelui: juristului militar tov. Zonov
tov. Guceanov
Secretar: tov. Gruzinschi
Examinând dosarul privind acuzarea cetăţeanului Filipneco David Milentievici, născut în anul 1915, originar din satul Doroţcaia, RSSM, din culaci, neştiutor de carte, fără de partid, fără antecedente penale, - în infracţiunea prevăzută la art. 54-1 din CP al RSSU,
în baza celor expuse Sesiunea în deplasare a Tribunalului Militar, l-a recunoscut pe Filipenco vinovat de activitate contra URSS şi
în baza celor expuse Sesiunea în deplasare a Tribunalului Militar, l-a recunoscut pe Filipenco vinovat de activitate contra URSS şi
a condamnat:
pe Filipenco David Milentievici, în baza art. 54-13, cu sancţiunea art. 54.2 din CP al RSSU, la pedeapsa capitală – prin împuşcare, fără confiscarea averii din motivul lipsei acesteia.
Sentinţa poate fi contestată la curtea de casaţie a Colegiului Militar al Judecătoriei Supreme a URSS în timp de 5 zile de la data înmînării copiei sentinţei acuzatului.
Sentinţa poate fi contestată la curtea de casaţie a Colegiului Militar al Judecătoriei Supreme a URSS în timp de 5 zile de la data înmînării copiei sentinţei acuzatului.
Autentifică prin semnături:
Secretarul Tribunalului Militar
Juristul militar de rangul III
(semnăturile)
***
Documentul 37Chestura Poliţiei Chişinău
Referat,
Am onoarea a depune alăturatul dosar, încheiat de noi, privind arestarea şi executarea de către organele N.K.V.D.-ului a fruntaşilor naţionalişti din Chişinău în timpul regimului sovietic, raportând următoarele:
Urmărind stabilirea actelor de banditism comise de autorităţile sovietice în timpul ocupaţiei până la evacuarea Basarabiei, s-au cules o serie de informaţiuni privind desfăşurarea acţiunei teroriste asupra populaţiei locale, terorism executat mai ales prin intermediul serviciului N.K.V.D-ului şi a brigăzilor de securitate N.K.G.P. înfiinţate în ultimul timp.
După cotropirea provinciei, organele N.K.V.D.-ului s-au instalat în localul Consulatului Italian din localitate, casă donată mareşalului Badoglio de către cetăţeni Municipiului Chişinău, drept omagiu recunoaşterii istorice a Unirii Basarabiei de către Italia, unde şi ales locul de tortură şi de execuţie bolşevicii.
Din primele zile de la instalare au fost ridicate de acasă, persoane cu acţiuni naţionaliste, foşti demnitari, oameni politici, membri ai partidelor de dreapta, descendenţi ai ofiţerilor din fosta armată Ţaristă, precum şi deputaţi din fostul Sfat al Ţării, martori din vremea proceselor comuniste şi acuzatori, spunând familiilor că îi deportează în Siberia.
În ziua de 30 august a.c. s-a reuşit să se identifice şi unul din locurile amenajate special pentru executare şi înmormântare a victimilor.
În localul fostului consulat Italian, în prezent complet ars, în fundul curţii într-un loc viran camuflat cu scânduri înalte, în parte arse, se găsesc mai multe gropi, unele proaspete iar altele mai vechi în care s-au găsit îngropaţi de-a valma mai mulţi oameni politici executaţi.
Efectuându-se deshumarea după ce în prealabil s-a cerut aprobarea Curţii Marţiale cu adresa Nr. 2715/941 singură instanţă judecătorească din localitate.
S-au scos din patru gropi un număr de 75 cadavre, în asistenţa medicului Filatov Petre, procedându-se după toate regulile sanitare.
Sub îngrijirea sus zisului medic şi agenţilor sanitari care îl secundau, cadavrele scoase, au fost înşirate pe iarba de pe platoul din spatele clădirii, unde au fost examinate de el, procedându-se la identificare, în care scop s-a dat circulară Comisariatelor din localitate, pentru a se aviza populaţia şi familiile celor care au fost arestaţi pentru a se prezenta la locul unde se găseau cadavrele pentru a fi recunoscute.
Din cele 75 de cadavre s-au identificat următorii:
Tanţu Pavel şi Tanţu Petre, identificaţi după sentinţa de condamnare găsită în buzunarele hainei lor.
Numiţii au fost executaţi cum reiese din sentinţă pentru faptul că sunt fii fostului Prefect de Judeţ şi Maior în fostul Regiment Moldovenesc. Primul era funcţionar la postul Radio Local, iar secundul învăţător şi ofiţer de rezervă.
Preotul Tudorache, fost şef legionar, identificat după rasa preotească, recunoscut de colegii săi, deoarece la el nu s-a găsit copie după sentinţă.
Lazarov, subdirector de bancă, recunoscut după ochelari, care s-au găsit la el, precum şi după doi dinţi de aur.
Tăslaru Ion, după copia de pe sentinţă, fost funcţionar la CFR pentru faptul că a fost înscris în FRN.
Banu Ilie, identificat după copia sentinţei, tot de la CFR pentru acelaşi motiv.
Doroftei Dionisie, după acelaşi act; numitul a fost pe timpuri informator la C.III.
Safcenco (fără nume, deoarece sentinţa este alterată şi nu se vede) pentru faptul că a fost fiu de ofiţer în Armata Ţaristă.
Truşcă Ene Grigore, Schiba Nicolae şi Vieru Dumitru din copia de pe sentinţă se constată că au fost membri din fostul Front al Renaşterii Naţionale.
Guţu Teodor, ofiţer pensionar, din sentinţă se constată că a fost împuşcat pentru faptul că a fost comandant în gărzile FRN.
Roşca Ilarion, şef de secţie de jandarmi, a fost executat pentru că a ocupat această funcţiune şi ar fi urmărit pe fost comunist Papaiani.
Suruceanu (fără alt nume) sentinţa fiind ruptă considerat ca explotator, numit fiind gospodar.
Bădăluţă deasemeni fără alt nume, datorită faptului că a fost primar în comuna Durleşti.
Popescu Ion, din sentinţă se vede că numitul a fost funcţionar comunal.
Cerneavschi Vladimir, executat pentru că făcea parte din FRN, numitul a fost şef de gardieni publici la Chestura Poliţiei Chişinău.
Filipenco David, fost informator la C.III.Ar. a fost condamnat la moarte şi a fost găsit cu mâinile şi picioarele legate şi aduse cam în dreptul gâtului. Legat a fost găsit şi şeful de secţie Cerneavschi dimpreună cu cinsprezece cadavre care nu au putut fi identificate. Deasemenea au fost găsiţi unii legaţi de mîini cu sârmă.
Dintre cadavrele neidentificate se observă un cadavru îmbrăcat în rasă preotească; s-au mai găsit şepci de elevi de liceu, haine străjăreşti, militari, insigne studenţeşti, ghete, linguri, perii de dinţi, perne şi uniforme de la funcţionari soc. Tramvaie Chişinău, toate acestea au fost găsite aruncate în gropiile comune, pentru a dispărea toate urmele.
Parte dintre victime erau foarte sumar îmbrăcaţi aceasta a contribuit a nu se putea face identificare, şi ceea ce denotă că au fost ridicaţi noaptea din somn.
Sentinţele au fost date de tribunalul militar în două sesiuni, Primele au fost date în anul 1940 octombrie 12 şi erau semnate de către Colonelul Zonov asistat de sergenţi Grigorenco şi Guceanov şi secretar Gruzinschi, ele erau date cu drept de apel şi casaţie în termen de cinci zile. Iar în a doua sesiune au fost date de tribunalul militar al N.K.V.D.-ului la 23 Iunie 1941 semnată de comisarul regimentului Kovanzi şi membri sergenţi Hiluri şi Calina.
Acestea coplecturi de judecată se transportau la judecată din Odesa cum a fost prima comisie şi din Kiev secunda, şi judecau în două sesiuni pe an.
În ziua de 7 septembrie a.c. în urma adresei noastre Nr. 25 Confidenţia s-a anunţat primăria Municipiului Chişinău rezultatul deshumării şi s-au cerut a se lua măsuri pentru reânhumarea victimelor.
Aşezate în coşciuge confecţionate de către primărie şi puse pe care trase de boi împodobite cu flori după ce s-a oficiat un serviciu religios compus dintr-un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Bălan al Ardealului, s-a format un cortegiu până la cimitirul ortodox din localitate şi într-un loc rezervat a avut loc înhumarea.
Continuând cercetările pentru a se identifica sistemul de execuţie şi cercetată întreaga clădire a Consulatului s-a stabilit:
Executarea se făcea după sistemul CEKA, prin împuşcare pe la spate în cap de către doi călăi, din care unul era evreu şi altul rus şi îşi exercitau în mod consecutiv meseria.
Din declaraţiile luate de la vecini, se spunea că călăul rus avea o mamă bătrână, foarte credincioasă şi cînd fiul său se ducea la slujbă, aprindea candela şi se ruga pentru el.
Execuţia se făcea în beciul clădirii, unde se văd urme evidente făcute în pereţi de către proiectile.
Tot în acest beciu s-au mai găsit şi două tărgi pline de sînge cu urme de gloanţe la extremităţi ceea ce denotă că persoanele puse pe targă dacă aveau convulsiuni se trăgeau focuri de revorver în cap pentru a se convinge că este mort.
În acest beci s-a mai găsit o pereche de mănuşi de cauciuc cu pete de sânge, cu care se ridicau cadavrele însângerate şi se aruncau de pe tărgi în groapă.
În subterana clădirii au fost găsite o căldare de tablă care are numeroase perforări de gloanţe şi una bucată de carton pe care era desenat forma unui craniu, şi erau folosite pentru exerciţii de tragere la ţintă în vederea executării.
S-a mai stabilit de noi, că victimile erau luate de acasă cu o maşină dubă, cu mai multe celule, care nu circula decât seara, fiind de culoare neagră şi poreclită de locuitori „Vulturul Negru”, iar pe unde trecea băga groaza în cetăţenii oraşului.
Prin faţa clădirii nu putea trece nimeni, fiind bine păzită, iar paznicul care locuia în acea curte nu avea dreptul de a sta decât la anumite ore, dovadă că cercetat de noi nu ştia nimic din ceea ce s-a petrecut în acea casă.
Faţă de cele expuse mai sus, anexăm şi sentinţele găsite la victime, din care numai două au fost traduse de noi, urmând a se interveni la Direcţiunea Propagandei pentru a ni se transmite fotografiile luate cu ocazia deshumării precum şi fotografiile corpurilor delicte.
Urmărind stabilirea actelor de banditism comise de autorităţile sovietice în timpul ocupaţiei până la evacuarea Basarabiei, s-au cules o serie de informaţiuni privind desfăşurarea acţiunei teroriste asupra populaţiei locale, terorism executat mai ales prin intermediul serviciului N.K.V.D-ului şi a brigăzilor de securitate N.K.G.P. înfiinţate în ultimul timp.
După cotropirea provinciei, organele N.K.V.D.-ului s-au instalat în localul Consulatului Italian din localitate, casă donată mareşalului Badoglio de către cetăţeni Municipiului Chişinău, drept omagiu recunoaşterii istorice a Unirii Basarabiei de către Italia, unde şi ales locul de tortură şi de execuţie bolşevicii.
Din primele zile de la instalare au fost ridicate de acasă, persoane cu acţiuni naţionaliste, foşti demnitari, oameni politici, membri ai partidelor de dreapta, descendenţi ai ofiţerilor din fosta armată Ţaristă, precum şi deputaţi din fostul Sfat al Ţării, martori din vremea proceselor comuniste şi acuzatori, spunând familiilor că îi deportează în Siberia.
În ziua de 30 august a.c. s-a reuşit să se identifice şi unul din locurile amenajate special pentru executare şi înmormântare a victimilor.
În localul fostului consulat Italian, în prezent complet ars, în fundul curţii într-un loc viran camuflat cu scânduri înalte, în parte arse, se găsesc mai multe gropi, unele proaspete iar altele mai vechi în care s-au găsit îngropaţi de-a valma mai mulţi oameni politici executaţi.
Efectuându-se deshumarea după ce în prealabil s-a cerut aprobarea Curţii Marţiale cu adresa Nr. 2715/941 singură instanţă judecătorească din localitate.
S-au scos din patru gropi un număr de 75 cadavre, în asistenţa medicului Filatov Petre, procedându-se după toate regulile sanitare.
Sub îngrijirea sus zisului medic şi agenţilor sanitari care îl secundau, cadavrele scoase, au fost înşirate pe iarba de pe platoul din spatele clădirii, unde au fost examinate de el, procedându-se la identificare, în care scop s-a dat circulară Comisariatelor din localitate, pentru a se aviza populaţia şi familiile celor care au fost arestaţi pentru a se prezenta la locul unde se găseau cadavrele pentru a fi recunoscute.
Din cele 75 de cadavre s-au identificat următorii:
Tanţu Pavel şi Tanţu Petre, identificaţi după sentinţa de condamnare găsită în buzunarele hainei lor.
Numiţii au fost executaţi cum reiese din sentinţă pentru faptul că sunt fii fostului Prefect de Judeţ şi Maior în fostul Regiment Moldovenesc. Primul era funcţionar la postul Radio Local, iar secundul învăţător şi ofiţer de rezervă.
Preotul Tudorache, fost şef legionar, identificat după rasa preotească, recunoscut de colegii săi, deoarece la el nu s-a găsit copie după sentinţă.
Lazarov, subdirector de bancă, recunoscut după ochelari, care s-au găsit la el, precum şi după doi dinţi de aur.
Tăslaru Ion, după copia de pe sentinţă, fost funcţionar la CFR pentru faptul că a fost înscris în FRN.
Banu Ilie, identificat după copia sentinţei, tot de la CFR pentru acelaşi motiv.
Doroftei Dionisie, după acelaşi act; numitul a fost pe timpuri informator la C.III.
Safcenco (fără nume, deoarece sentinţa este alterată şi nu se vede) pentru faptul că a fost fiu de ofiţer în Armata Ţaristă.
Truşcă Ene Grigore, Schiba Nicolae şi Vieru Dumitru din copia de pe sentinţă se constată că au fost membri din fostul Front al Renaşterii Naţionale.
Guţu Teodor, ofiţer pensionar, din sentinţă se constată că a fost împuşcat pentru faptul că a fost comandant în gărzile FRN.
Roşca Ilarion, şef de secţie de jandarmi, a fost executat pentru că a ocupat această funcţiune şi ar fi urmărit pe fost comunist Papaiani.
Suruceanu (fără alt nume) sentinţa fiind ruptă considerat ca explotator, numit fiind gospodar.
Bădăluţă deasemeni fără alt nume, datorită faptului că a fost primar în comuna Durleşti.
Popescu Ion, din sentinţă se vede că numitul a fost funcţionar comunal.
Cerneavschi Vladimir, executat pentru că făcea parte din FRN, numitul a fost şef de gardieni publici la Chestura Poliţiei Chişinău.
Filipenco David, fost informator la C.III.Ar. a fost condamnat la moarte şi a fost găsit cu mâinile şi picioarele legate şi aduse cam în dreptul gâtului. Legat a fost găsit şi şeful de secţie Cerneavschi dimpreună cu cinsprezece cadavre care nu au putut fi identificate. Deasemenea au fost găsiţi unii legaţi de mîini cu sârmă.
Dintre cadavrele neidentificate se observă un cadavru îmbrăcat în rasă preotească; s-au mai găsit şepci de elevi de liceu, haine străjăreşti, militari, insigne studenţeşti, ghete, linguri, perii de dinţi, perne şi uniforme de la funcţionari soc. Tramvaie Chişinău, toate acestea au fost găsite aruncate în gropiile comune, pentru a dispărea toate urmele.
Parte dintre victime erau foarte sumar îmbrăcaţi aceasta a contribuit a nu se putea face identificare, şi ceea ce denotă că au fost ridicaţi noaptea din somn.
Sentinţele au fost date de tribunalul militar în două sesiuni, Primele au fost date în anul 1940 octombrie 12 şi erau semnate de către Colonelul Zonov asistat de sergenţi Grigorenco şi Guceanov şi secretar Gruzinschi, ele erau date cu drept de apel şi casaţie în termen de cinci zile. Iar în a doua sesiune au fost date de tribunalul militar al N.K.V.D.-ului la 23 Iunie 1941 semnată de comisarul regimentului Kovanzi şi membri sergenţi Hiluri şi Calina.
Acestea coplecturi de judecată se transportau la judecată din Odesa cum a fost prima comisie şi din Kiev secunda, şi judecau în două sesiuni pe an.
În ziua de 7 septembrie a.c. în urma adresei noastre Nr. 25 Confidenţia s-a anunţat primăria Municipiului Chişinău rezultatul deshumării şi s-au cerut a se lua măsuri pentru reânhumarea victimelor.
Aşezate în coşciuge confecţionate de către primărie şi puse pe care trase de boi împodobite cu flori după ce s-a oficiat un serviciu religios compus dintr-un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Bălan al Ardealului, s-a format un cortegiu până la cimitirul ortodox din localitate şi într-un loc rezervat a avut loc înhumarea.
Continuând cercetările pentru a se identifica sistemul de execuţie şi cercetată întreaga clădire a Consulatului s-a stabilit:
Executarea se făcea după sistemul CEKA, prin împuşcare pe la spate în cap de către doi călăi, din care unul era evreu şi altul rus şi îşi exercitau în mod consecutiv meseria.
Din declaraţiile luate de la vecini, se spunea că călăul rus avea o mamă bătrână, foarte credincioasă şi cînd fiul său se ducea la slujbă, aprindea candela şi se ruga pentru el.
Execuţia se făcea în beciul clădirii, unde se văd urme evidente făcute în pereţi de către proiectile.
Tot în acest beciu s-au mai găsit şi două tărgi pline de sînge cu urme de gloanţe la extremităţi ceea ce denotă că persoanele puse pe targă dacă aveau convulsiuni se trăgeau focuri de revorver în cap pentru a se convinge că este mort.
În acest beci s-a mai găsit o pereche de mănuşi de cauciuc cu pete de sânge, cu care se ridicau cadavrele însângerate şi se aruncau de pe tărgi în groapă.
În subterana clădirii au fost găsite o căldare de tablă care are numeroase perforări de gloanţe şi una bucată de carton pe care era desenat forma unui craniu, şi erau folosite pentru exerciţii de tragere la ţintă în vederea executării.
S-a mai stabilit de noi, că victimile erau luate de acasă cu o maşină dubă, cu mai multe celule, care nu circula decât seara, fiind de culoare neagră şi poreclită de locuitori „Vulturul Negru”, iar pe unde trecea băga groaza în cetăţenii oraşului.
Prin faţa clădirii nu putea trece nimeni, fiind bine păzită, iar paznicul care locuia în acea curte nu avea dreptul de a sta decât la anumite ore, dovadă că cercetat de noi nu ştia nimic din ceea ce s-a petrecut în acea casă.
Faţă de cele expuse mai sus, anexăm şi sentinţele găsite la victime, din care numai două au fost traduse de noi, urmând a se interveni la Direcţiunea Propagandei pentru a ni se transmite fotografiile luate cu ocazia deshumării precum şi fotografiile corpurilor delicte.
L.Ş. Comisari
(semnăturile)
***
Documentul 38
PROCES-VERBAL
Astăzi, şapte septembrie, anul una mie nouă sute patru zeci şi unu.
Noi Dimitriu Elefterie Comisar Şeful Biroului Judiciar şi Traian Andreescu, Comisar Şeful Bir. Siguranţei.
Constatăm prin prezentul act, că azi data de mai sus au fost înmormântate victimile teroriştilor bolşevici, asasinate în localul Consulatului Italian din localitate şi care au fost deshumate de noi găsindu-se un număr de şapte zeci şi cinci.
Înhumarea s-a făcut în cimitirul ortodox din localitate în parcela de la intrarea prin poarta a doua în dreapta aleei.
Drept care am încheiat prezentul proces verbal spre cele legale.
L.Ş. Comisari Noi Dimitriu Elefterie Comisar Şeful Biroului Judiciar şi Traian Andreescu, Comisar Şeful Bir. Siguranţei.
Constatăm prin prezentul act, că azi data de mai sus au fost înmormântate victimile teroriştilor bolşevici, asasinate în localul Consulatului Italian din localitate şi care au fost deshumate de noi găsindu-se un număr de şapte zeci şi cinci.
Înhumarea s-a făcut în cimitirul ortodox din localitate în parcela de la intrarea prin poarta a doua în dreapta aleei.
Drept care am încheiat prezentul proces verbal spre cele legale.
(semnăturile)
- VA URMA -
Nota: Copiile de pe documentele originale se păstrează la autor. Vezi aici LISTA DOCUMENTELOR.Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea sursei articolului.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu