Alexandru Moraru „ BASARABIA :ADEVĂRUL DESPRE
MAREŞAL”
(DOCUMENTE
DE ARHIVĂ )
Prima Parte
- 1941 -
Documentul -1-
POLIŢIA DE REŞEDINŢĂ SOROCA
DARE DE SEAMĂ
Asupra
acţiunii de prigonire, vrăjmăşire, schingiuire, incendiere, profanării de biserici, etc., a elementului românesc din
Basarabia din partea străinilor de neam.
I. Formele sub care s-a manifestat diferitele
acţiuni de prigonire.
În cursul anului de
ocupaţie a Basarabiei de către U.R.S.S., Soroca ca dealtfel întreaga Basarabie,
a servit drept câmp de expermentare pentru infiltrarea structurii bolşevice de
conducere, în administrare, economie, învăţământ şi trai.
Ţinându-se
seama de bună starea economică şi libertatea individuală în care trăise
populaţia Basarabeană până la ocuparea de către U.R.S.S.: activitatea organelor
sovietice transferate pentru introducerea regimului de conducere bolşevic în
Basarabia a urmărit concomitent cu organizarea administrativă a Provinciei,
înlăturarea de la început prin toate mijloacele posibile a tuturor elementelor
care datorită situaţiei sociale, ar fi putut influenţa populaţia în contra
regimului bolşevic.
Măsurile
luate de bolşevici în cursul acţiunii de prigonire, vrăjmăşire etc. au fost
următoarele:
A. Măsurile administrative,
B. Presiunea economică,
C. Învăţământul,
D. Distrugerile bunurilor materiale.
A. - Măsurile luate pe cale administrativă:
1.
Arestarea
şi condamnarea la moarte a tuturor celor socotiţi ca duşmani convinşi ai
bolşevismului.
2.
Arestarea
şi condamnarea la muncii silnice a celor susceptibili a deveni duşmani ai
regimului bolşevic, dintre acei care şi în trecut au manifestat sentimente
ostile bolşevismului.
3.
Distrugerea
eventualului nucleu de rezistenţă activă faţă de regimul bolşevic, prin
dislocarea claselor sociale, - deportării, distrugerea economică etc., - şi
prin infiltrarea urei între clasele înstărite şi cele sărace, aceasta
făcându-se atât pe cale de propagandă cât şi prin promovarea în toate ramurile
de activitate numai a elementelor provenite din clasele de jos, creându-se
astfel o barieră între elementele ce puteau fi comunizate şi cele indezirabile.
4.
Completa
izolare a provinciei Basarabene, atât de România cât şi de U.R.S.S.: a/Pentru a
se distruge astfel orice influenţă împotriva regimului bolşevic ce ar fi putut
veni de peste Prut şi care ar fi putut crea grupări active în contra regimului
bolşevic.
5.
Pentru a
întârzia deziluzia ce trebuia să vină după o cunoaştere mai apropiată a
realităţilor vieţii bolşevice, ca urmare a contactului între populaţia Basarabeană
şi cea Sovietică.
B.
–
Presiunea economică asupra unităţilor economice individuale agricole şi
industriale, în vederea încadrării lor în regimul colectivizării bunurilor
făcându-se pe două căi:
1.
- exproprierea şi confiscarea bunurilor
industriale şi agricole, a gospodăriilor mari şi mijlocii,
2.
-
impunerile fiscale insuportabile rezistenţei financiare şi economice a
unităţilor producătoare agricole şi industriale.
C.
- Pe
calea schimbării învăţământului în cadrul concepţiilor comuniste, urmărindu-se
astfel, distrugerea totală a sentimentului naţional, religios şi familiar, precum şi infiltrarea gradată a urii faţă de tot
ce nu se încadra concepţiilor comuniste. Distrugerea bunurilor culturale
ce nu purtau pecetea ideologiei bolşevice.
D.
Incendierile
şi distrugerile de bunuri materiale la care s-au dedat bolşevicii la începerea
războiului şi care au degenerat în devastări barbare a localurilor publice,
bisericilor magazinelor, cooperativelor alimentare, etc.
II.
Categoriile de minorităţi cari s-au dedat la asemenea acţiuni.
Evreii
sunt unica categorie de minoritari care datorită însăşi conceptelor de viaţă materialistă profesate, ca urmare a
infiltrării perceptelor religiei mozaice prin esenţă materialistă, s-a încadrat rapid şi fără reticenţe faţă de
structura statului bolşevic.
De
altfel această categorie de minoritari, în afară de câteva mici ramificaţii
politice, /de ex. Sioniştii, revizioniştii/, şi sociale /clasele avute/, se
bucura şi de încrederea conducerii bolşevice datorită mai ales faptului că au
fost promotorii şi organizatorii activi ai
mişcării comuniste subversive, înainte de ocuparea Basarabiei.
Datorită
încrederii politice de care se bucurau evreii, erau promovaţii cu preferinţă în
posturile de conducere în toate ramurile vieţii astfel încât aveau rolul
preponderent în organizarea Provinciei ocupate. Tot ei erau acei care
manifestau sentimente de mari simpatii faţă de regimul bolşevic.
Datorită
acestui fapt de a fi putut acapara posturile conducătoare, evreii având
încurajarea tacită a comuniştilor veniţi de peste Nistru, s-au dedat la acţiuni
de manifestare făţişe şi pline de ură contra a tot ce era român şi creştin.
În
ceea ce priveşte evreii vom menţiona că în afară de categoriile persecutate,
/clasele avute şi membrii partidului sionist şi revizionist evreiesc/, aderenţa
evreilor faţă de regimul bolşevic a fost totală.
În
afară de evrei nu au fost decât cazuri izolate de prigonire a elementelor naţionale şi creştine din partea celorlalţi
minoritari. /Cazuri concrete vezi Capitolul 3/.
În
ceea ce priveşte atitudinea generală a celorlalte categorii de minoritari de pe
cuprinsul oraşului Soroca, nu reiese aderenţa lor faţă de regimul bolşevic în
cursul anului de ocupaţie, aceasta datorându-se faptului că existau deosebiri
mari în ceea ce priveşte concepţiile de viaţă naţională şi de viaţă a acestor
categorii de minoritari, concepţia
idealistă, înstărirea materială de care se bucurau până la venirea bolşevicilor şi starea culturală superioară,
celei ce urma să fie introdusă de bolşevici.
III.
Ce anume fapte au săvârşit:
Începând
din prime zile ale ocupării, evreii din spirit de răzbunare şi ură avută de tot
ce era român s-au dedat la prigonirea elementului românesc rămas pe teritoriul
cedat, aceasta făcându-se pe toate căile posibile: prin arestare din proprie iniţiativă
şi predarea în mâna N.K.V.D.-ului sovietic a elementelor nesimpatizante de
evrei, prin denunţuri făcute contra aceloraşi N.K.V.D., prin insulta unităţilor
armatelor române în retragere, prin devastarea şi ruperea drapelelor şi a tot
ce reprezenta simbolurile româneşti ca portrete etc.
Datorită
rolului conducător ce-l aveau în comitetele executive sovietice unde erau
preferaţi, tot lor li se datorează şi întocmirea şi aprobarea listelor de
indezirabil din elementele locale parte din care au fost deportaţi parte
arestaţi şi condamnaţi.
În
Soroca, listele deportaţilor şi condamnaţilor politici au fost întocmite de
către preşedintele comitetului executiv orăşenesc, /echivalent primărie/,
evreul basarabean Moghenstern Isdrail din Soroca, membru activ al partidului
comunist care încă înainte de cedare a fost condamnat de autorităţile româneşti
pentru activitate subversivă comunistă.
Vom
menţiona că elementele cele mai urmărite şi prigonite au fost poliţiştii,
jandarmii şi magistraţii precum şi familiile acestora. /Ex. Cazurile
poliţiştilor Liftan, Vânoagă, Zăbrian, Murafa, Tâmciuc, Barbu, Magistratul
Prisecaru, arestaţi şi condamnaţi/.
<>
Ca
urmare acestor acţiuni de prigonire s-a ajuns la completa terorizare a
populaţiei rămase iar prin treptata depopulare şi scoatere din sânul populaţiei
a elementelor active naţionaliste şi creştine, se ajungea la desfiinţarea
nucleului de rezistenţă activă naţională şi religioasă.
IV.
Unde se află astăzi cei ce s-au făcut vinovaţi de aceste fapte.
În
marea majoritate, toţi acei care s-au făcut vinovaţi de aceste fapte sunt în
prezent plecaţi în U.R.S.S., unde au plecat odată cu retragerea trupelor
sovietice.
Evreii
a căror număr se ridica la 5400, parte au plecat împreună cu bolşevicii circa
2000, iar restul circa 3400, au fost evacuaţi la Bug.
Cei rămaşi făcând parte
din alte categorii de minoritari a căror vinovăţie s-a dovedit au fost trimişi
Curţii Marţiale şi condamnaţi.
Exemple:
Carpis
Ion, ucrainean, a maltratat şi a
asuprit populaţia românească fiind funcţionar sovietic. Români asupriţi:
Cristescu Afanasie, Tofan Serafima. Înaintat Curţii Marţiale Iaşi cu nr.
589/941, recidivist şi înaintat Curţii Marţiale Chişinău cu Nr. 3861/942,
condamnat amendă corecţională şi internare lagărul Onesti Noi.
Dvornicov
Vasile, ucrainean, a instigat
contra statului Român, a ofensat conducerea Statului Român, a instigat populaţia
a se opune trupelor româno-germane la dezrobirea Basarabiei. Înaintat Curţii
Marţiale Iaşi cu Nr. 1001/941 şi condamnat 3 luni închisoare. Români prigoniţi:
Vasile Boris, Manea Sârghei, Bejenaru Gheorghe, Trăistaru Ion.
Grabceac
Galina, ucraineană, a denunţat pe
românca Cristal Antonina care era funcţionară pentru motivul că făcea
propagandă filoromânească, a fost una din instigatoarele şi organizatoarele
asociaţiunilor politice bolşevice. Înaintată Curţii Marţiale Chişinău.
Vasiliev
Zenovia, rusă, a manifestat
contra Statului Român a ultragiat un maior român reţinut de bolşevici căruia
i-a luat şi o geantă cu 16000 lei. Înaintat Curţii Marţiale Iaşi cu
Nr.1113/941, a prigonit pe românii: Bejenaru Vladimir, Prepeliţă Vera, Chilia
Bejenaru şi Bejenaru Andrei.
Leşanu
Haritina, poloneză, a manifestat
în public sentimente de ură şi ostile faţă de regimul român. Înaintat Curţii
Marţiale Chişinău cu Nr. 1155/941, condamnată amendă corecţională.
Vahnovschi
Teodor, polonez, a arestat şi
predat N.K.V.D.-ului sovietic pe agentul
poliţienesc Tâmciuc Petre. Înaintat Curţii Marţiale Chişinău cu Nr. 10927/943.
Stepanov
Teodor, ucrainean, preşedinte al
comitetului executiv al cărui organizator a şi fost în care calitate a prigonit
elementele româneşti ca familia agentului poliţienesc Barbu, locuitorii:
Mărgineanu Vasile, Hrincu Timofte, Procopie Dumitru şi Cibotaru Ion.
Înaintat Curţii Marţiale
Iaşi cu Nr. 285/941 şi condamnat 3 ani închisoare /amnistiat/.
Guziev
Anatolie, rus, a ars dosarele
cinematografului unde se găsea în serviciu sub sovietici. Înaintat Curţii
Marţiale Iaşi şi condamnat pentru distrugere.
Boicu
Pavel, polonez, a rupt şi călcat
în picioare tablouri reprezentând MM.LL. Regale ai Statului Român. A prigonit
populaţia românească iar în calitate de conducător al ocolului silvic sovietic
prigonea pe cei care vorbeau româneşte manifestând
sentimente dispreţuitoare faţă de limba românească. A prigonit românii
Cărăruleanu Dtru, Lupaşcu Nicolai, Spiridon Dorogan. A fost deferit Justiţiei.
Tamarovschi
Anton, rus, a fost cu serviciul
în Poliţie Sovietică, în care calitate a prigonit elementele româneşti, silea
cu forţa populaţia a trece peste Nistru, a semnalizat bolşevicilor, bănuit de
spionaj. Înaintat Curţii Marţiale Iaşi cu Nr. 673/941, condamnat, internare în
lagăr. A pierdut naţionalitatea română pentru fapte ostile Statului Român.
Români prigoniţi: Urmaciu Pavel, Ciobanu Mihai.
Obuhovschi
Diomid, ucrainean, preşedinte al
Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii în care calitate a manifestat sentimente anti
româneşti.
Înaintat Curţii Marţiale Iaşi cu Nr. 999/941. A fost internat în lagăr.
A prigonit pe români: Bulat Mihail, Captarenco Mihail, Cazacu Mihai,
Dumitru Radu, Rimis Teodor.
Petrenco
Constantin, rus, a prigonit
populaţia românească din Bujorovca silind-o forţat şi prin terorizări brutale a
preda recolta statului sovietic. A prigonit pe românii: Tacu Pavel, Turcanu
Nicolai, Ilies Vasile, Hrincu Maria. Înaintat Curţii Marţiale Chişinău cu Nr.
84 din 1942.
Draganciuc
Boris, rus, la 28 iunie 1940 a predat bolşevicilor un camion cu muniţii pe care
a sustras-o armatei române unde a fost concentrat, în curs de cercetare numitul
fiind mobilizat.
Dultev
Pavel, rus, a fost cu serviciul la Poliţia
Sovietică în care
calitate a prigonit plin de ură
elementele româneşti. A prigonit românii: Eftodie Ana, Anghelina Costica,
trimes Curţii Marţiale Chişinău cu Nr. 8707/943.
Davidovici
Liubovi, armeancă, în calitate de
conducătoare a serviciului sanitar sovietic a ofensat armata română a Statului
Român şi Conducerea Românească. A prigonit elementele româneşti ca: Dr. Bivol,
Chirosca Maria, Sandu Elisabeta, Vornicov Ion şi Vesca Ion.
Tot
în oraşul Soroca a avut loc şi profanarea şi distrugerea capelei creştine de pe
lângă Liceul de fete local precum şi ruperea drapelului românesc ce se găsea la
acest Liceu fapt în legătură cu care cercetările sunt în curs. La toţi cei care
s-au dedat la fapte ostile faţă de statul şi conducerea română li s-a cerut
retragerea naţionalităţii române.
-În ceea ce priveşte
distrugerea de bunuri materiale ca mori, uzine, localuri publice, şcoli etc.
vezi fotografiile anexate-
În
ceea ce priveşte acţiunea acestor elemente străine de neam în manifestările ei
asupra armatei, autorităţilor şi populaţiei româneşti, această acţiune a variat
după cele trei epoci, astfel: în primele zile ale cedării Basarabiei,
manifestările acestea au constat printr-o revărsare de entuziasm din partea
evreilor, la intrarea trupelor sovietice, prin insulte aduse armatei,
autorităţilor româneşti, prin prigonirea şi arestarea reprezentanţilor
autorităţilor dintre acei care nu au avut posibilitatea de a se refugia, în
timpul vremelnicei ocupaţii sovietice datorită posturilor conducătoare pe care
le acaparase şi având sprijinul binevoitor al autorităţilor sovietice aceste
elemente streine de neam şi-au putut permite prigonirea populaţiei româneşti
rămase în teritoriul cedat, prigonire în masă prin pregătirea listelor de
deportaţi, denunţuri, arestări etc.
În
timpul desfăşurării acţiunii militare prin devastări, distrugeri şi prin cea
mai deşănţată propagandă de ură în contra României.
Şeful Politiei
Primarul orasului Soroca
L.Ş. Ion Popescu V.
Munteanu
semnătura
semnătura
Şeful Biur.
Siguranţei
Comisar C. I.
Bogdan
Semnătura
Anexe:
Tabelul de elemente româneşti
care au fost arestate condamnate şi deportate în timpul anului de ocupaţie
sovietic.
28 mărturii scrise a membrilor familiilor celor condamnaţi şi deportaţi.
28 mărturii scrise a membrilor familiilor celor condamnaţi şi deportaţi.
Fotografii ce reprezentă distrugerile comise de sovietici.
Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu mentionarea sursei articolului.)
- va urma -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu