Publicam mai jos continuarea articolului din data de. 16.06.2010 cu titlul Basarabenii
in istoriografia rusa din secolul XIX.
* * *
In final abordam scrierile academicianului si
etnografului rus L.S.Berg (n.1876, Bender
- December 24, 1950, Leningrad)
ce trateaza problema romanităţii românilor basarabeni, atât în
capitolul consacrat istoriei ţinutului, cât şi în cadrul
descrierii etnografice a moldovenilor. Autorul caută să urmărească
originea locuitorilor din spaţiul danubian din cele mai vechi timpuri,
pornind de la ipotezele arheologice şi continuând cu autorii antici până
în epoca romană. Concluziile sale privind romanitatea autohtonilor
coincid cu cele ale altor autori. Acest citat al sau este elocvent: "Cum
au apărut românii în locurile unde trăiesc astăzi - Transilvania,
Bucovina, Basarabia, România - este o chestiune discutabilă". Mai jos
sunt prezentate, pe scurt, mai multe citate din scrierile sale:
"Din
cuvintele lui Ovidiu, care a trăit ca exilat la Tomis, pe malul Mării
Negre, unde astăzi este Constanţa (...) rezultă că între gurile Dunării
şi Nistru populaţia autohtonă era formată din geţi".
"In
timpul lui Strabon, adică la începutul secolului I d.Hr., pe malurile
Dunării Inferioare trăiau doar ramuri înrudite, geţii şi dacii. Grecii
şi romanii nu făceau deosebire între ei şi îi numeau cu acelaşi nume:
grecii le ziceau geţi, romanii- daci".
"După
descrierea făcută de Strabon se vede că sudul Basarabiei era ocupat de
geţi. pe Nistru erau aşezaţi tirageţu (o ramură a geţilor, n.a.), iar
după geţi şi tirageţi în nordul Basarabiei locuiau bastarnii".
"Dacă
în timpul lui August daco-geţii au fost bătuţi de romani, în schimb în
timpul lui Domiţian i-au bătut ei pe romani. Traian, în sfârşit, a
reuşit în anul 105 d.Hr. să sfărâme puterea regelui Decebal şi să
transforme Dacia în provincie romană".
"Acest
eveniment a avut o importanţă primordială pentru toată istoria
ulterioară a Peninsulei Balcanice, iar memoria groaznicului Traian şi
astăzi trăieşte în legendele populare ale slavilor şi românilor"
"Din
Dacia lui Traian, a făcut parte şi Basarabia actuală în care până
astăzi s-au păstrat două valuri de pământ enorme, zise ale lui
Traian"/.\"După cucerirea Daciei, Traian a luat imediat măsuri pentru
colonizarea ei cu colonişti romani. Coloniştii aceştia foarte repede
s-au amestecat cu dacii şi se prea poate ca românii actuali să fie până
la un punct descendenţii acelor daco-romani"
Descrierea etnografică a moldovenilor îi oferă lui Berg un nou prilej de a afirma romanitatea
basarabenilor, dar simultan, şi comunitatea lor cu românii de peste
Prut: "Moldovenii sunt românii care locuiesc în Moldova, Basarabia şi
unele părţi din guberniile vecine cu Basarabia - Podolia, Herson şi
Ekaterinoslav. Ei înşişi îşi zic moldoveni şi România e numită de ei
Moldova. De românii Valahiei sau de vlahi ei se disting prin neînsemnate
deosebiri dialectologice".
Autorul
mai descrie si legatura directa dintre istoria Basarabiei si a
Moldovei:
"Moldova
s-a despărţit de Ungaria în jurul anului 1360. La început hotarele ei
se mărgineau la regiunea Bucovinei, curând însă s-a întins până la
Nistru şi Marea Neagră ".
"In
timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) cea mai mare parte a
Basarabiei era deja in stăpânirea moldovenilor”.
"Moldova
în timpul domnitorului Ştefan (1457-1504), căruia românii îi zic “cel
Mare”, a atins culmea puterii sale. Pe vremea acestui domn pentru prima
dată au apărut în Moldova turcii. Ei au distrus, cu această ocazie,
cetăţile moldoveneşti Chilia, Akkerman (Cetatea Albă), Bender (Tighina)
şi Soroca. Mari foloase însă aceasta nu le-a adus, deoarece ei n-au fost
în stare să menţină acele cuceriri".
"Domnitorul
valah Mihai Viteazul, în anul 1600, a reuşit pentru un moment să
întrunească sub sceptrul său Transilvania, Valahia şi Moldova, inclusiv
Basarabia, însă în anul următor el a fost asasinat şi statul său s-a
destrămat".
Se constata relevarea aceloraşi trăsături constante la
majoritatea autorilor rusi, putand concluziona că romanitatea
basarabenilor şi comunitatea lor istorică cu locuitorii Principatelor
constituiau repere de o mare importanţă pentru definirea identităţii lor
în istoriografia rusă din epoca prezentata.
In scrierile lui Casso se insista pe discututiile
asupra oportunitatii restituirii Basarabiei României sau asupra
inutilităţii a acestei achiziţii teritoriale pentru Imperiul Rus.
Autorul se refera la cartea "Rusia şi Europa ", apărută în 1871, in care
Danilevski se exprimă clar în favoarea retrocedării Basarabiei României
(v. mai sus). Trebuie mentionat ca Danilevski era un slavofil infocat
iar aceasta miscare gandita de acesta ar fi putut insemna “unirea” in
cadrul Imperiului Tarist. De aceeaşi natură este, probabil, şi afirmaţia
lui Tihomirov care se limita doar la cedări "parţiale" în favoarea
României. L.A. Casso reda in lucrarea sa opinia generalului A.
Kuropatkin: “Nu demult unul dintre scriitorii noştri militari,
Kuropatkin, făcând bilanţul războaielor noastre balcanice, a ajuns la
concluzia că Rusia şi-a atins frontierele ei
naturale la 1792, în urma Tratatului de pace de la Iaşi, care i-a
asigurat posesiunea malului stâng al Nistrului. In timp ce campaniile
ulterioare împotriva Turciei n-au adăugat celorlalte achiziţii decât o
"fâşie de pământ", cum numeşte el teritoriul cuprins între Nistru şi
Prut”. In alta lucrare gasim un alt citat al aceluiasi militar: "Poporul
român al Basarabiei anexate acum 100 de ani trăieşte şi azi cu totul la
o parte şi izolat de populaţia rusă. Nu poate fi nici o îndoială că,
dacă la începutul secolului al XIX-lea, Principatele ar fi fost anexate
la Rusia, populaţia lor nu numai că ar fi ramas străină, ci foarte
repede ar fi devenit duşmană poporului rus şi atunci, în loc de o
singură Polonie, am fi avut două, spre o şi mai mare slăbire a Rusiei.
In viitor, faptul că unitatea poporului român se va face pe căi paşnice
sau prin război este inevitabil".
Modificat si adaptat dupa Igor Şarov, Andrei Cuşco:
Identitatea naţională a basarabenilor în istoriografia rusă din secolul
XIX //Basarabia: dilemele identităţii. Iaşi, 2002
Articol trimis de: dl Burlacu Radu / 21.06.2010
Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu