Autoritorităţile moldovene au avut o poziţie rezervată, dar cumpătată, în privinţa Declaraţiei Medvedev-Ianukovici referitoare la situaţia din regiunea transnistreană, semnată luni la Kiev.
Deşi în document se resimte tentaţia celor doi şefi de stat de a se
implica în treburile interne ale Republicii Moldova, replica oficială
reţinută a Chişinăului a fost apreciată de diplomaţii străini.
Esenţa care poate fi extrasă din mesajul inteligent şi, aparent,
indulgent al Guvernului de la Chişinău este că Moldova are principii,
demnitate şi prieteni.
Republica Moldova şi regiunea transnistreană trebuie să fie o singură
ţară! Aceasta trebuie să fie neutră din punct de vedere militar şi să
se dezvolte într-un spaţiu unic economic şi de apărare. Soluţia
problemei transnistrene trebuie identificată în baza unui dialog egal
dintre autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol cu scopul determinării
unui statut special bine garantat pentru regiunea transnistreană.
Acestea sunt principalele teze din Declaraţia Medvedev-Ianukovici
semnată luni, la Kiev, referitoare la situaţia din regiunea
transnistreană. Cei doi şefi de stat au semnat documentul respectiv în
afara formatului de negocieri 5+2 şi fără a pune măcar la curent
Republica Moldova.
Deşi iniţial s-a arătat iritat de gestul preşedinţilor Medvedev şi
Ianukovici, marţi, premierul moldovean Vlad Filat a emis un mesaj foarte
bine cizelat din punct de vedere diplomatic din care extragem
următoarea concluzie: Suntem gata de negocieri, dar cerem retragerea
armatei ruse de pe teritoriul nostru naţional.
„Guvernul Republicii Moldova îşi exprimă disponibilitatea de a
purcede fără întârziere şi fără condiţii prealabile la negocieri
constructive în formatul 5+2 şi se adresează către toate părţile
implicate să procedeze în acelaşi mod. Totodată, Guvernul Republicii
Moldova, evocând rolul actualei misiuni de menţinere a păcii în
stabilizarea situaţiei după stoparea conflictului armat, se pronunţă
pentru lansarea consultărilor cu privire la transformarea acesteia
într-o misiune civilă, multinaţională cu mandat internaţional. Guvernul
Republicii Moldova pledează pentru diminuarea factorului militar în
regiune, inclusiv prin retragerea completă a muniţiilor care aparţin
Federaţiei Ruse şi a contingentului militar ce asigură paza acestora”.
Mai departe, premierul Vlad Filat a subliniat cât de importantă este
pentru Republica Moldova poziţia Uniunii Europene în soluţionarea
diferendului transnistrean:
„Guvernul Republicii Moldova apreciază sprijinul ferm al UE
pentru soluţionarea problemei transnistrene exprimată în declaraţia din
17 mai 2010 a înaltului reprezentant al UE pentru afaceri externe şi
politică de securitate”.
Analiştii politici moldoveni au fost mult mai duri în aprecierile pe
care le-au dat în privinţa semnării Declaraţiei despre Transnistria de
către preşedinţii Medvedev şi Ianukovici. Directorul Institutului pentru
Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu:
„Orice declaraţie care vine în afara acestui format 5+2, dar
aceasta este o declaraţie separată de formatul 5+2, este un precedent
care degradează statutul negocierilor. Aceşti doi mediatori încearcă să
impună nişte elemente încercând să spună că, dacă scuturăm bine
Constituţia Republicii Moldova, pe ei îi aranjează ca în viitoarea
constituţie să fie în continuare consolidată neutralitatea permanentă”.
Igor Munteanu susţine că semnarea acestei declaraţii reprezintă o
schimbare de paradigmă a politicii externe a Ucrainei care, potrivit
lui, „începe să se adapteze la politica agresivă a
Federaţiei Ruse”. Totodată, analistul consideră că
„Ucraina încearcă să folosească Transnistria pentru
a-şi rezolva problemele cu Rusia”.
La rândul său, vicepremierul moldovean Victor Osipov, negociator
principal din partea Chişinăului în problema transnistreană, a exclus
posibilitatea ca Ucraina să poată folosi Transnistria într-un târg cu
Federaţia Rusă:
„Ne-am prins cu mult timp înainte şi am luat şi
măsuri de anticipare.... Suntem foarte avansaţi în procesul de includere
a Republicii Moldova într-un concept european de securitate sub
acoperirea acestor interese de securitate din Europa de Sud-Est.... Şi
dacă cineva are de gând să facă târguri – le va face cu propriile
active, nu cu activele Moldovei”.
Oficialul moldovean a evitat să spună, însă, despre ce fel de
„concept european de securitate” în care ar avea loc şi Republica
Moldova este vorba.
Reacţiile, de data aceasta, tactice ale Chişinăului au enervat
autorităţile separatiste de la Tiraspol care au recurs din nou la
ameninţări. Co-preşedintele Comisiei Unificate de Control din partea
Tiraspolului, Oleg Beleakov, a cerut Rusiei să suplimenteze contingentul
militar rus din zona de securitate de la Nistru, deoarece, - spune el, -
„dialogul cu Moldova rămâne unul imprevizibil şi există pericolul
apariţiei conflictelor ca în 1992".
DEUTSCHE WELLE Autor: Vitalie Călugăreanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu