"Luptam, rezist, sunt anticomunist", "Comunistii la gunoi",
"Libertate", au fost primele sloganuri scandate in seara zilei de 6
aprilie 2009 in centrul Chisinaului de mii de tineri din R. Moldova,
care, dupa opt ani de putere comunista, aveau pentru prima oara curajul
sa strige "Jos dictatura".
"6 aprilie - Zi de doliu national.
Daca nu ai votat pentru PCRM - ia o lumanare si iesi in strada!!! Ne
vedem la orele 18.00, la Stefan cel Mare!", acesta era mesajul care
circula pe internet in dupa-amiaza zilei de luni, 6 aprilie 2009. Intre
timp, rezultatele anuntate de Comisia Electorala de la Chisinau
confirmau victoria categorica a comunistilor in alegerile legislative
din 5 aprilie, iar resemnarea parea sa fi cuprins Republica Moldova.
Apelul
lansat pe internet de un grup de tineri, printre care jurnalistii Oleg
Brega si Natalia Morari, "a trezit" insa din amorteala Chisinaul.
Incepand de la ora 17.30, cateva zeci de tineri s-au adunat langa
statuia lui Stefan cel Mare, cu flori, lumanari si pancarte improvizate
din hartie. La ora 18.00, numarul participantilor la protest depasea
deja 300, iar lumea continua sa se stranga in centrul Chisinaului.
Actiunea
se desfasoara pasnic. Tinerii aprind lumanari, scandeaza "Jos
comunistii", afiseaza pancarte pe care scria "Mai bine mort decat
comunist" si "Trezeste-te, Patrie drogata". In numai o ora, Piata Marii
Adunari Nationale din Chisinau se umple de manifestanti, iar circulatia
pe Bulevardul Stefan cel Mare este intrerupta. Peste 2.000 de oameni se
indreapta spre sediul Presedintiei, scandand "Libertate" si "Jos
comunismul". Dupa ce aprind lumanari si depun flori in fata sediului
Presedintiei, participantii se indreapta spre piata din fata Guvernului
Republicii Moldova. Aici, numarul manifestantilor se mareste la 10.000.
Multimea
scandeaza in Piata Marii Adunari Nationale "Jos dictatura", "Nu
fraudarii alegerilor, "Jos clanul comunist", "Libertate!" Libertate!
Libertate!" si canta "Desteapta-te romane". La ora 20.00, organizatorii
anunta finalul protestului, dar tinerii raman in Piata si scandeaza in
continuare lozinci anticomuniste. Politistii din fortele speciale isi
fac aparitia si impanzesc zona.
"Ziua de doliu" se incheie cu
putin inainte de miezul noptii, dupa ce protestarii trec si pe la sediul
Comisiei Electorale, dar si al Partidului Comunistilor. Noaptea tarziu,
internetul se umple de un nou mesaj: "Tinerii declara ziua de 7 aprilie
- zi de doliu national in Republica Moldova. Daca nu ai votat pentru
PCRM - ia o lumanare si iesi in strada, ora 10.00, la Stefan cel Mare".
La
primele ore ale dimnetii de marti, 7 aprilie, Piata Marii Adunari
Nationale se umple de tineri, care scandeaza "Alegeri repetate", "Vot
fraudat", "Jos Comunismul". In jurul pranzului, multimea se indreapta
spre sediul Presedintiei si Parlamentului, unde continua sa scandeze
lozinci anticomuniste. Dispozitivele fortelor de politie isi fac
aparitia in fata manifestantilor, care, furiosi, incep sa arunce cu oua
si rosii in sediul Presedintiei.
In scurt timp, apar si primele
pietre, iar geamurile institutiei cedeaza. In numai cateva ore,
manifestatia scapa de sub control, manifestanti violenti ataca fortele
de ordine, ramase parca fara puterea de a reactiona, incendiaza si
devasteaza sediile Parlamentului si Presedintiei de la Chisinau, unde
sunt arborate drapelele Uniunii Europene si Romaniei.
Spre seara,
grupuri de tineri arunca din sediul Parlamentului si Presedintiei
calculatoare, televizoare, documente, in timp ce politistii privesc
actiunea fara sa intervina. Primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca,
incearca sa-i convinga pe manifestanti sa plece spre casa. Un alt grup
de tineri continua sa protesteze pasnic in Piata Marii Adunari
Nationale.
Abia dupa miezul noptii politistii intervin in forta
impotriva manifestantilor care se mai aflau in strada, iar acestia sunt
batuti si maltratati.
8 aprilie 2009, teroarea a cuprins
Chisinaul
La 8 aprilie, teroarea a cuprins Chisinaul.
Comunistii dau ordin sa fie facute descinderi in universitati si licee,
pentru a fi arestati tinerii care au avut curajul sa participe la
proteste. Liderii comunisti de la Chisinau acuza Bucurestiul de
implicare intr-o "tentativa de lovitura de stat". Relatiile dintre R.
Moldova si Romania, oricum pe un trend descendent in ultimii ani, au
ajuns la 8 aprilie la o incordare fara precedent.
Autoritatile
de la Chisinau ii expulzeaza pe ambasadorul roman, Filip Teodorescu, si
pe consilierul Ioan Gaborean, reintroduc obligativitatea vizelor pentru
cetatenii romani, gesturi urmate de actiuni de intimidare a
jurnalistilor romani aflati la Chisinau.
Actiunile represive ale
politiei, retinerile abuzive in plina strada ale tinerilor s-au soldat,
conform bilantului primariei Chisinau, cu trei decese (cazurile Valeriu
Boboc, Ion Tabuleac si Eugen Tapu) si 41 de cazuri de tratament inuman,
degradant si tortura.
Intr-o prima etapa, Uniunea Europeana si
alte organisme internationale s-au rezumat la a se declara, cu
intarziere, ingrijorate de evolutiile de la Chisinau. Au urmat apoi o
serie de vizite ale oficialilor straini in R. Moldova, care au criticat
interventia brutala a fortelor regimului comunist asupra participantilor
la manifestatiile din aprilie.
In acest context, presedintele
Vladimir Voronin a acceptat renumararea voturilor de la scrutinul din 5
aprilie si eliberarea tinerilor aflati in inchisori. Rezultatul
renumararii nu a produs insa nicio schimbare, comunistii avand asigurate
60 din cele 101 de locuri ale Parlamentului. Cu toate acestea,
majoritatea a fost insuficienta - din cauza unui singur vot lipsa -
pentru a-l alege pe seful statului dorit de comunisti.
Cele trei
partide de opozitie, care nu au contenit sa denunte un scrutin castigat
fraudulos de comunisti, au reusit sa fie solidare si au boicotat
alegerea sefului statului provocand astfel alegeri legislative
anticipate. In consecinta, Parlamentul format in urma scrutinului din
aprilie a fost dizolvat, iar alegatorii din Republica Moldova au fost
chemati din nou la urne la 29 iulie.
Alegerile anticipate au fost
precedate si de un prim moment de ruptura in Partidul Comunistilor,
prin plecarea fostului presedinte al Parlamentului, Marian Lupu,
considerat de mai multa vreme drept favorit la succesiunea lui Vladimir
Voronin. Acesta s-a prezent la alegerile din 29 iulie pe lista
Partidului Democrat, ridicand considerabil sansele acestei formatiuni de
a intra in Parlament.
In urma scrutinului din iulie, comunistii
au obtinut 48 de mandate in Parlament, in timp ce majoritatea - 53 de
mandate - a revenit celor patru formatiuni necomuniste din noul
legislativ. La 5 august, liderii PLDM, PL, PD si AMN au decis
constituirea coalitiei de guvernare democratica Alianta pentru Integrare
Europeana.
Schimbarea puterii de la Chisinau nu a dus insa si la
depasirea crizei politice din R. Moldova. Impasul se prelungeste in
conditiile in care actuala coalitie liberal-democrata nu detine cele 61
de voturi necesare pentru alegerea liderului PD, Marian Lupu, in functia
de presedinte al tarii. Cele doua incercari ale Parlamentului - din 10
noiembrie si 7 decembrie - de a-l desemna pe Lupu sef al statului au
esuat dupa ce grupul parlamentar comunist a boicotat votul. Potrivit
Constitutiei, actualul Parlament ar urma sa fie dizolvat in cursul
acestui an, pentru a deschide calea unui nou scrutin anticipat.
In
acest context, Presedintele Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu, care
este si seful interimar al statului, si-a anuntat la 1 decembrie
intentia de a propune schimbarea Constitutiei, inclusiv a modalitatii de
desemnare a presedintelui. Pentru schimbarea Constitutiei si alegerea
presedintelui prin vot direct este suficienta organizarea unui
referendum.
Liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, coalitia
aflata la guvernare la Chisinau, au decis recent ca va fi adoptata o
noua Constitutie in urma unui referendum national care va fi organizat
pana la 16 iunie, deschizandu-se astfel calea evitarii alegerilor
anticipate. In prima faza, Parlamentul ar urma sa aprobe o lege privind
adoptarea unei noi Constitutii. In baza acestei legi, Constitutia ar fi
votata in Parlament pe articole, iar apoi ar urma sa fie supusa,
integral, referendumului.
Comisia de la Venetia a recomandat
ulterior, intr-o scrisoare adresata autoritatilor de la Chisinau, ca
Parlamentul Republicii Moldova trebuie dizolvat si trebuie organizate
alegeri parlamentare anticipate. "In R. Moldova, Parlamentul poate fi
dizolvat nu doar in cazul incapacitatii de a investi Guvernul, dar chiar
si daca acesta esueaza in a alege presedintele tarii. Dizolvarea
Parlamentului este in detrimentul stabilitatii, dar, daca acesta nu
reuseste sa aleaga un presedinte, legislativul trebuie sa dizolvat", se
precizeaza in documentul institutiei europene.
Un an de la
proteste
In prezent, la un an de la protestele care au dus la
o schimbare radicala a puterii de la Chisinau, Republica Moldova se
bucura de simpatia comunitatii internationale si incearca sa recupereze
diplomatic terenul pierdut mai ales in privinta integrarii europene. SUA
au fost primele care au dat semnalul acestei deschideri, oferind un
sprijin material consistent Chisinaului. A urmat o conferinta a
donatorilor, care a reusit sa stranga aproape doua miliarde de dolari.
Relatiile
cu Romania sunt simtitor imbunatatite si aduse aproape de normalizare.
Declaratiile sunt prietenesti si gesturile ample. Bucurestiul a oferit
un ajutor nerabursabil de 100 de milioane de euro. Noul ambasador al
Romaniei tocmai si-a preluat postul la Chisinau si este asteptat numele
noului ambasador al R. Moldova la Bucuresti. Cele doua tari au incheiat
in timp record poate cel mai important document al relatiilor
bilaterale, Acordul de mic trafic la frontiera, prin care peste un
milion de cetateni moldoveni vor putea trece granita in Romania cu un
permis special.
Situatia este mai complicata pe plan intern la
Chisinau, unde subiectul alegerilor, al modificarii Constitutiei, al
alegerii presedintelui a adus primii nori in coalitia de guvernare.
Totusi, majoritatea expertilor considera ca drumul democratic al R.
Moldova este ireversibil.
Sursa: NewsIn
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu