Comisia Europeana (CE) a anuntat luni formarea unui grup de experti de politica la nivel inalt care sa ghideze Republica Moldova in realizarea reformelor economice si politice, precum si in accelerarea asocierii politice si integrarii economice viitoare intre Uniunea Europeana si Republica Moldova.
"Ca urmare a misiunii noastre de experti la nivel inalt in Armenia, sunt incantata sa anunt ca am raspuns cererii guvernului din Republica Moldova de a-i oferi un grup similar de experti. Scopul este de a asigura ca Republica Moldova are acces la sfaturile si expertiza de care are nevoie pentru aplicarea reformelor cruciale. Ne vom misca repede pentru a numi o echipa de experti anul viitor", a declarat comisarul UE pentru comert si vecinatate Benita Ferrero-Waldner (foto).
Echipa de experti va lucra cu institutii guvernamentale cheie, inclusiv cu biroul premierului, ministerele justitiei, economiei, finantelor, de interne, biroul premierului adjunct responsabil pentru relatia cu Transnistria si ministerul afacerilor externe si integrarii europene.
Expertiza acesteia va contribui la implementarea celor doua programe ale guvernului din Republica Moldova cu privire la integrarea europeana si stabilizarea si redresare economica.
Sursa: NewsIn
Taria banilor nu consta in numarul lor ..
RăspundețiȘtergereAdrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei: "Viteza cu care circula banii creste mereu. Dincolo de manevrele tehnice, mai exact electronice, importante sunt ideile despre bani."
Sau chiar mai mult: filosofia banilor, avand la baza adevarul ca moneda trebuie sa se miste rapid, pentru a ajunge, in fiecare clipa, acolo unde este nevoie de ea.
Banii, insotiti de idei sanatoase despre circulatia lor, domina istoria moderna a Romaniei. Dupa Unirea din 1859 si dupa primele reforme capitaliste, cele din 1864, facute de Cuza, Romania a dat viata unui sistem monetar propriu. In 1867. Noua moneda, leul, a devenit repede un simbol national. Asemenea drapelului tarii.
A fost o mare sansa. Romania avea, in acel timp, elite care au inteles ca moneda inseamna putere. Inseamna prosperitate. Si n-au incetat sa cultive increderea in noua moneda nationala. Tot asa cum sadeau incredere in armata, in scoala, in biserica.
Multe dintre aceste idei au fost imprumutate din tarile cu economii avansate. Dar unele existau in mostenirea noastra clasica. Daca stim sa cautam, vom gasi nenumarate idei ce detin ?combustibilul? necesar pentru un drum atat de greu cum este cel al leului, de la nasterea lui si pana astazi.
Vreme indelungata, romanii au invatat la scoala economiei de piata. Inca din timpurile cand Vlaicu Voda a elaborat privilegiile comerciale, care au fundamentat pentru multa vreme politica de comert exterior a Tarii Romanesti. Sau ale lui Alexandru cel Bun, care a facut o similara opera de ctitorire economica si vamala in Moldova primelor decenii din secolul al XV-lea. Stefan cel Mare proclamase si el principiul libertatii comertului in Moldova. Desigur, exemplele pot continua. Importanta e insa concluzia pe care o desprinde Dinicu Golescu. El avea sa scrie ca bogatie in tara nu pot sa aduca decat ?vrednicia oamenilor, taria banilor si existenta unor pravili drepte?. Numai asa se poate acumula bogatie. Si nicidecum cu etape de somnolenta, cu legi strambe si cu bani slabi.
Atunci, in plin secol al XIX-lea, cand dobandeam propria noastra moneda, grija ca ea sa fie o moneda tare era mai presus de orice. Aceasta grija a capatat o elocventa expresie astazi, cand, dupa leul greu si inainte de a trece la euro, avem nevoie de un leu tare.
Avem intr-adevar nevoie, astazi, cand ne apropiem de momentul integrarii europene, de lei tari... Tari, dar nu prea multi.
Acum ne plangem ca avem surplus de lei pe piata. Nu insa din cauza ca ?ar fi tipariti prea multi lei?, cum spun adeseori cei care nu prea au habar de teoria cantitativa a banilor. Cauza e alta: nu banii sunt in exces, ci puterea economiei reale de a-i atrage, pentru a-i folosi in afaceri si investitii, e prea mica, Banca Centrala fiind nevoita sa puna in functiune pompele de absorbtie, sa traga lei din piata, cu costuri mari, pentru a asigura echilibrul bani-marfuri.
Teoria, in aceasta privinta, e limpede: daca munca performanta se inmulteste incet, cum ni se intampla noua acum, nu pot fi inmultiti repede nici banii. Altfel, fiecare leu in plus se duce... in preturi.
Previziunea unui fost director FMI: O noua catastrofa financiara in 2010
RăspundețiȘtergereMarile economii nu se mai gandeau la criza. Inca din toamna trecuta tari ca Japonia, Franta, Germania sau SUA vorbeau despre iesirea din recesiune si crestere
economica. Simon Johnson, specialist in crize financiare si fost Director al Departamentul de Cercetare al FMI a tras insa un nelinistitor semnal de alarma: in urmatoarele 12 luni ar putea avea loc o noua catastrofa finaciara.
"In Statele Unite ne bazam pe faptul ca statul o sa salveze la infinit bancile, asa cum a facut-o in septembrie 2008 si in lunile care au
urmat", a spus Johnson intr-un interviu la CNBC, monitorizat de Realitatea TV.
Johnson a spus ca bancile care au rezistat cred ca sunt la adapostul unui nou soc: "In general, exista credinta ca nu se pot succede doua crize financiare, iar oamenii sunt linistiti, in timp ce noi ne pregatim in urmatoarele 12 luni pentru o noua catastrofa finaciara".
Economistul crede ca bancile nu au invatat nimic din
criza. Activele celor mai mari
sase banci din SUA reprezinta 60% din PIB. Ele s-au marit in timpul crizei, iar marii jucatori pe pietele finaciare sunt gata sa-si asume noi riscuri. Daca bancile spun ca nu-si asuma riscuri, este pentru ca nu-si dau seama ca o fac. Noua frontiera pentru criza sunt pietele emergente, in care bancile sunt pregatite sa investeasca in tari precum Kazahstanul.
Vorbind despre modul in care ar putea fi evitata o noua criza, Simon Johnson a spus ca "Statul este ingrijorat, dar nu stie ce sa faca, iar bancile au inceput sa se comporte intr-un mod cu adevarat iresponsabil".
Simon Johson a fost consilier
economic si director al Departamentului de Cercetare al FMI, din martie 2007 pana in august 2008. Johnson este expert in sectorul financiar si crize economice. El a lucrat in ultimii 20 de ani pentru prevenirea si micsorarea efectelor crizelor si pentru dezvoltarea cresterii economice in tarile dezvoltate, dar si in tari cu economie emergenta sau in curs de dezvoltare.
Vineri, 08 Ianuarie 2010 Rl.online