Uniunea Europeana a aprobat vineri intrarea Ucrainei si Republicii Moldova in Comunitatea Energetica, dar ea nu va fi efectiva decat dupa ce aceste tari isi vor amenda legislatiile referitoare la gaz pentru a le armoniza cu reglementarile europene.
Comunitatea Energetica, infiintata in 2006, vizeaza crearea unei piete a electricitatii si gazului intre UE si alte tari.
"Cel de-al 7-lea consiliu ministerial al Comunitatii Energiei a aprobat astazi intrarea Ucrainei si Moldovei in Comunitatea Energetica", anunta un comunicat al Comisiei Europene, citat de AFP. "Intrarea va fi efectiva cand si daca aceste tari isi acopera lacunele si isi fac legislatia referitoare la gaz compatibila cu reglementarile UE", precizeaza textul.
In afara de tarile UE, din Comunitatea Energetica mai fac parte tarile balcanice - Albania, Bosnia, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia, precum si Misiunea administratiei interimare a Natiunilor Unite din Kosovo.
"Aderarea Ucrainei si Moldovei la Tratatul Comunitatii Energiei va avea un efect catalizator asupra reformelor din sectorul energetic al acestor tari, care va duce la o piata energetica extinsa ce actioneaza dupa reguli comune", a explicat comisarul european al energiei, Andris Piebalgs. "Aceasta ar putea ajuta in special Ucraina, importanta tara pentru tranzitul gazului, sa-si modernizeze infrastructurile", in timp ce UE ar progresa in obiectivul sau de ameliorare a securitatii energetice, a adaugat comisarul.
Piebalgs a cerut, prin urmare, parlamentelor Ucrainei si Moldovei sa adopte rapid noua legislatie privitoare la gaz.
Sursa: NewsIn
felicitari..incercati sa fiti mai putini dependenti de rusi...
RăspundețiȘtergerete astept la mine pe blog unde Hoitul de Ilici se teme ca daca ar fi arestat, ar fi proteste in toata tzara...il linistim noi - nu vor fi proteste, vor fi manifestari de bucurie...
Doi ani de independenţă energetică faţă de Rusia
RăspundețiȘtergereCriza scapă Europa de ameninţarea Gazprom
Scăderea consumului de energie în UE şi sporirea importurilor de gaze din Algeria, Norvegia sau Qatar vor limita dependenţa ţărilor UE faţă de Gazprom şi pot oferi liderilor europeni un atu în negocierea cu contracte avantajoase cu Rusia.
În 2009, sub conducerea lui Aleksandr Medvedev, Gazprom şi-a redus producţia cu 25%.
Criza economică a dus la scăderea consumului de electricitate şi gaze naturale pe piaţa UE, iar revenirea la consumul din 2008 este aşteptată abia în 2012-2013. Aceasta înseamnă că Europa nu mai are nevoie de gazele naturale din Rusia, cel puţin în următorii doi sau trei ani, scrie publicaţia britanică „Financial Times“, subliniind că a sosit momentul ca liderii UE să negocieze condiţii mai avantajoase pentru importul de gaze din Rusia.
Potrivit reprezentanţilor industriei europene a gazelor naturale, cererea a scăzut cu 7% faţă de anul trecut (36 de miliarde de metri cubi), ajungând la 500 de miliarde de metri cubi.
În ţările mari consumatoare de energie, scăderea cererii este mai mare decât media - 10% în Italia şi Germania. Mai mult, pe fondul diminuării cererii, piaţa europeană a gazelor naturale a devenit suprasaturată, iar rezervele au crescut constant. La aceasta au contribuit şi importurile de hidrocarburi din Norvegia, Qatar şi Algeria, prin gazoductul Medgas, care leagă Spania şi Algeria. Toate aceste state au adaptat mai repede preţul gazelor la condiţiile pieţei, în timp ce strategia monopolului rus Gazprom de a folosi exportul de gaze ca armă politică a dat greş, consecinţa fiind o scădere cu 25% a producţiei de gaze a Rusiei, în comparaţie cu 2008.
Într-un recent articol publicat de „Moscow Times“, fostul ministru de Externe danez Uffe Ellemann-Jensen arată că „temerile legate de un monopol energetic al Rusiei asupra Europei sunt exagerate“, argumentând că doar 40% din importurile europene de gaze provin din Rusia, faţă de 80% în anii ’80. Totodată, gazele ruseşti sunt folosite pentru producerea a doar 6-7% din energia electrică consumată în UE.
Slăbiciunea de moment a Gazprom este accentuată şi de lipsa unei alternative viabile de export al gazelor. Moscova a ameninţat deseori că îşi va îndrepta exporturile către China, însă, spre deosebire de statele europene care plătesc preţuri ridicate pentru gazele naturale, Beijingul preferă să acorde credite companiilor energetice din Rusia. Astfel, Transneft şi Rosneft au ajuns să beneficieze de credite de 35 de miliarde de dolari din partea Chinei. Totodată, infrastructura rusă de transport nu este orientată spre China, ci spre Europa, iar construirea unor gazoducte în actuala perioada de criză este mult prea costisitoare, susţin experţii.
În acest context, ameninţările la adresa securităţii energetice a UE vin din partea proiectelor Chinei în statele Asiei Centrale, subliniază ITAR-TASS, citată de Agerpres. Este vorba despre lansarea luni a gazoductului din Turkmenistan via Uzbekistan şi Kazahstan, având China ca destinaţie finală, care pune sub semnul întrebării planurile de construcţie a gazoductului european Nabucco, a cărui alimentare se bazează şi pe rezervele de gaze din Turkmenistan. Companiile europene au semnat încă în 2002 cu Turkmenistanul şi alte ţări din regiune acorduri prealabile cu privire la livrările de gaze prin preconizata conductă Nabucco, însă aceasta a rămas în stadiul de proiect.
În schimb, China şi Turkmenistanul au încheiat un acord privind construcţia unui gazoduct asiatic în primăvara anului 2006, iar la trei ani şi jumătate de la semnarea contractului, conducta a şi fost construită, arată ITAR-TASS. Explicaţia acestei rapidităţi o dă unul dintre experţii citaţi de „New York Times“: „China a reuşit pentru că nu a amestecat aspectele energetice cu transformările democratice din regiune sau cu cererile de a construi bazele militare de care SUA au nevoie pentru a susţine efortul de război din Afganistan, aşa cum fac puterile occidentale.“