Guvernul de la Bucureşti a hotărât acordarea unui ajutor umanitar către Republica Moldova, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor cu gripă AH1N1.
“Executivul a luat decizia de a acorda sprijin umanitar de urgenţă pentru populaţia Republicii Moldova, Ucrainei şi Republicii Macedonia, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor cu gripă AH1N1”, a anunţat Purtătorul de Cuvânt al Guvernului Ioana Muntean, la finalul Şedinţei de Guvern.
Vaccinul AH1N1 în cantitate de 1.150.000 de doze va fi transmis gratuit autorităţilor competente după cum urmează: 500.000 de doze Republicii Moldova, 400.000 de doze Ucrainei, 250.000 de doze Republicii Macedonia.
„Toate cheltuielile legate de transportul dozelor de vaccin AH1N1 sunt suportate de către Guvernul României pe teritoriul României şi de guvernele ţărilor beneficiare, pe teritoriul acestora”, a mai precizat Ioana Muntean.
Purtătorul de Cuvânt al Guvernului a mai afirmat că acordarea acestui ajutor umanitar nu a mai putut fi amânată până la promovarea printr-un proiect de lege, de aceea s-a luat decizia promovării prin Hotărâre de Guvern.
Wolfgang Wodrag, parlamentar şi epidemiolog german, susţine că firmele farmaceutice "au influenţat oamenii de ştiinţă şi autorităţile de sănătate publică, pentru ca aceştia să alerteze guvernele în legătură cu o falsa pandemie
RăspundețiȘtergereSuspiciuni europene despre „o falsă pandemie pentru sănătate“ ///
"Ameninţarea unor false pandemii pentru sănătate", lansată "la presiunea laboratoarelor", trebuie anchetată de către Consiliul Europei (CoE), au cerut o serie de legislatori din Adunarea Parlamentară (APCE) a organismului de la Strasbourg.
Potrivit Mediafax, între parlamentarii nemulţumiţi de isteria creată în rândul europenilor în legătură cu "gripa nouă" se numără socialistul german Wolfgang Wodrag, de profesie epidemiolog, care crede că firmele farmaceutice "au influenţat oamenii de ştiinţă şi autorităţile de sănătate publică, pentru ca aceştia să alerteze guvernele în legătură cu o pandemie".
În cererea înaintată către APCE şi semnată de parlamentari din zece state, Wodrag acuză laboratoarele că "au incitat la risipirea de resurse destinate îngrijirilor medicale, în favoarea strategiilor de vaccinare ineficiente".
În practică, guvernele din Europa au cumpărat zeci de milioane de doze de vaccin, dar majoritatea cetăţenilor se opun vaccinării, astfel că, în prezent, încearcă pe orice cale să-şi recupereze pierderile, prin vânzarea stocurilor uriaşe.
Marea Britanie se oferă să-şi doneze vaccinurile
În această situaţie se află state precum Franţa, Germania, Olanda, Spania, Elveţia, dar şi Marea Britanie, care nici măcar nu mai speră la o vânzare, ci să găsească cui să doneze zeci de milioane de vaccinuri. Londra a comandat 132 milioane doze (mai mult de două doze pentru fiecare locuitor al ţării!), dar sub patru milioane de oameni au acceptat să se vaccineze până acum. The Daily Mail estimează la circa 1,2 miliarde lire sterline pierderea adusă de pregătirile pentru o pandemie care, în loc să fie una dintre cele mai grave din istorie, s-a dovedit a fi cea mai blândă. În locul celor 65.000 de morţi, anticipaţi în vară, în Regatul Unit nu au murit decât 355 de persoane din cauza "gripei noi".
GANDUL ON LINE
Rusia va învinge în alegerile din Ucraina
RăspundețiȘtergereAu mai rămas şase zile până la alegerile prezidenţiale din Ucraina. Preşedintele Viktor Iuşcenko (Foto) îşi încearcă puterile din nou, chiar dacă s-a fotografiat cu o blondă de la Cerkassî. Inutil. Sondajele nu-l creditează nici cu 5% din sufragii. Se întoarce pe cai mari şi grei Viktor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, un om cu o viziune pro-rusă deschisă. Provenind din casta foştilor activişti ai industriei sovietice de pe Don, Ianukovici va obţine cam 30% din voturi, conform aceloraşi sondaje. În al doilea tur de scrutin, ar putea urca până la 43% din sufragii. Pe locul al doilea se situează premierul Iulia Timoşenko. Ea ar lua 16% din voturi, iar în turul al doilea ar putea ajunge până la 29%. Insuficient ca să-l înfrângă pe omul ruşilor de la Kiev. Singurul candidat care a mai vorbit despre aderarea Ucrainei la NATO şi la Uniunea Europeană a rămas acelaşi Viktor Iuşcenko. La prima vedere, partenera portocalie l-a făcut praf. Nu e de mirare să-l auzim vorbind urât despre ambiţioasa blondă. « Ar trebui să abandoneze politica, să ia o pauză, cel puţin pentru un timp, pentru că, după fiecare lună în care lucrează, rezultă o sărăcie colosală în ţara noastră », a afirmat Iuşcenko despre Iulia Timoşenko. Traversând o criză economică şi de sistem extrem de severă, Ucraina a ajuns la un moment de răscruce. Unii vorbesc din nou despre o posibilă dezmembrare : estul să meargă spre Rusia, iar vestul să devină independent şi, eventual, să înceapă demersurile pentru apropierea de structurile euro-atlantice. Ianukovici şi Timoşenko vorbesc frecvent despre bunele relaţii cu vecinii. Rusia îşi va lua revanşa la aceste alegeri, iar marele învins va fi Uniunea Europeană, care a abandonat Ucraina în plină criză. Să ne amintim cum s-au comportat Germania, Franţaşi Italia când preşedintele George W. Bush a propus la reuniunea de la Bucureşti invitarea Ucrainei să adere la NATO. Deocamdată, Moscova lasă Kievul în pace. Problema gazului metan pare să nu se mai pună. Deocamdată. Ucraina va plăti 305,6 dolari pe un metru cub de gaz începând cu ianuarie 2010, faţă de 208,12 dolari, cât plătea în decembrie 2009. Kievul a acceptat anul trecut să plătească metanul la preţul pieţei mondiale, cu ajustări trimestriale. Acum a apărut o altă direcţie de exercitare a şantajului energetic : Belarus. Rusia a oprit petrolul care curge prin conducta Drujba spre Uniunea Europeană, provocând Belarusului pierderi de 1,8 miliarde de euro. Au loc negocieri la Moscova pentru reluarea livrărilor. Drujba (Prietenia) alimentează rafinăriile din Cehia, Slovacia, Ungaria ăi Lituania. Mai în aval, 15% din petrolul consumat de Germania trece prin conducta Drujba, iar în Polonia atinge 75%. « Urmărim foarte atent situaţia », a spus Andries Piebalgs, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Energie. Cei de la Bruxelles negociaseră cu Moscova introducerea unui mecanism care să alerteze din timp cu privire la asemenea crize energetice, iar Rusia nu şi-a respectat angajamentul fiindcă preşedintele Aleksandr Lukaşenko dă semne de apropiere de UE.
Românii din Ucraina preferă să meargă cu… ruşii
Cei peste un milion de români din Ucraina, care trăiesc în nordul Bucovinei, în nordul Maramureşului, în sudul şi în nordul Basarabiei, în Herţa, vor vota cu Partidul Regiunilor lui Viktor Ianukovici. Preferă să meargă cu ruşii fiindcă ucrainenii refuză să le recunoască drepturile elementare, urmărind asimilarea froţară a conaţionalilor noştri. În plus, reprezentanţii lor Ion Popescu şi Vasile Tărâţeanu au fost aleşi pe listele Partidului Regiunilor. Românii din Ucraina au aceeaşi opţiune firească şi în ce priveşte biserica ortodoxă : preferă să se subordoneze Partiarhiei de la Moscova. Din aceleaşi motive.
Viorel Patrichi-Gardianul.ro