Contra noastră e doar Ianukovici sau şi Obama?

Nu vreau să vă stric ziua cu o veste proastă, dar cele mai multe din aşteptările sumbre legate de întâlnirea Ianukovici-Medvedev s-au împlinit. Este adevărat că se putea şi mai rău. 

Din fericire, nu a fost deschis încă hotarul ucrainean pentru mărfurile transnistrene, aşa cum avertiza deunăzi mass-media internaţională. Dar se pare că de acum încolo nimic nu-i imposibil. Sau dimpotrivă. Totul e posibil. Dacă evenimentele evoluează pe canavaua scenariului elaborat luni de cei doi preşedinţi, lucrurile ar putea să ia o turnură extrem de periculoasă pentru Republica Moldova.

Este evident faptul că Victor Ianukovici se raliază poziţiei ruseşti în ceea ce priveşte chestiunea transnistreană. Declaraţia liderilor de la Kiev şi Moscova pretinde că părţile implicate în conflict ar fi egale. Nici mai mult, nici mai puţin. Astfel, se induce ideea că şi Chişinăul, şi Tiraspolul ar fi subiecţi de drept internaţional. Această impresie este întărită şi de faptul că în documentul în cauză se utilizează sintagmele ”Republica Moldova” şi ”Transnistria”, ceea ce miroase a recunoaştere politică a regimului separatist.

Şi mai grav este faptul că Ucraina subscrie acum la poziţia Kremlinului potrivit căreia prezenţa trupelor ruseşti în regiunea rebelă ar fi un ”factor stabilizator”. Mai mult decât atât. În declaraţia ruso-ucraineană se sugerează că după identificarea unei soluţii pentru problema transnistreană, actualii pacificatori ruşi ar putea să rămână în zonă, îmbrăcând forma unei misiuni OSCE.

Astfel stând lucrurile, Kievul pare să fi înfipt de două ori cuţitul în spatele Republicii Moldova. În primul rând, acceptă ca prezenţa militară rusească să fie perpetuată sub pavilionul vreunei organizaţii internaţionale. În al doilea rând, cade de acord cu Moscova că, atâta timp cât diferendul nu-i reglementat, trupele străine nu trebuie retrase din regiunea separatistă. 

Oricum ai da, declaraţia Medvedev-Ianucovici pregăteşte terenul pentru o viitoare oficializare a aflării trupelor ruse în autoproclamata republică nistreană. Pe acest fundal, dă de gândit un comentariu publicat luni în cotidianul “The Washington Post”. În articolul, întitulat ”SUA trădează vecinii Rusiei”, reputatul expert David Kramer scrie că SUA, în schimbul semnării cu Rusia a aşa-zisului acord nuclear-123, ar putea să se împace cu legitimarea, sub o formă sau alta, a prezenţei militare străine în Georgia şi Republica Moldova.

Oricât ar părea de justificate motivaţiile unei eventuale tranzacţii internaţionale între Washington şi Moscova, nu cred ca preşedintele Obama să repete eroarea lui Roosevelt şi să comită o nouă Yaltă. Totuşi, ar trebui să ne folosim imaginaţia pentru a vedea ce ar putea să se întâmple în cazul în care Occidentul s-ar resemna şi, de dragul unor interese globale, ar permite Kremlinului să-şi refacă sferele de influenţă în spaţiul postsovietic. O cortină de fier, niţel modernizată şi acoperită cu o pierdea de catifea, s-ar reinstala la frontiera de est a UE şi NATO. Iar Republica Moldova, implicit, s-ar pomeni în afară Europei. 

În această situaţie, singura soluţie la îndemâna Chişinăului ar fi Bucureştiul. Orişice ofensivă brutală a Rusiei în Basarabia ne strânge la zid şi ne pune în situaţia să nu avem alternativă la unirea cât mai grabnică a celor două state româneşti. 

Petru BOGATU
pentru Radio Vocea Basarabiei

R. Moldova si Transnistria trebuie sa fie o singura tara, spun Medvedev si Ianukovici

Moldova si regiunea transnistreana trebuie sa fie o singura tara, cu armata si zona economica unica - asta se prevede in declaratia comuna a presedintilor Rusiei si Ucrainei, Dmitri Medvedev, respectiv Victor Ianukovici.

In textul declaratiei se mentioneaza ca Rusia si Ucraina vor ca solutia problemei transnistrene sa fie identificata doar prin mijloace politice pasnice, dar in baza unui dialog egal dintre autoritatile de la Chisinau si Tiraspol cu scopul determinarii unui statut special pentru regiunea transnistreana in cadrul suveranitatii si integritatii teritoriale a R. Moldova, neutralitatii constitutionale si formarii unei zone economice si a apararii unice, scrie gazeta.ru.

Moscova si Kievul vor continua sa depuna eforturi pentru restabilirea intelegerii reciproce intre Moldova si Transnistria si "fac apel catre ambele parti sa se abtina de la actiuni unilaterale", se spune in declaratia semnata de Dmitri Medvedev si Victor Ianukovici, citata de Ria Novosti

"Rusia si Ucraina accentueaza rolul important si stabilizator in actuala operatiune pacificatoare din regiune si pledeaza pentru o colaborare constructiva a tuturor elementelor ei componente", se mentioneaza in document.

Medvedev si Ianukovici au mentionat ca, in declaratia de la Moscova din 18 martie 2009, partile s-au pronuntat pentru transformarea operatiunii actuale in una pacificatoare, sub egida OSCE, in contextul reglementarii conflictului transnistrean si confirma disponibilitatea de a participa in acest proces.

Moscova si Kievul intentioneaza "impreuna cu partenerii internationali sa contribuie la crearea unor conditii corespunzatoare pentru reinceperea activitatii sedintelor permanente ce vizeaza procesul negocierilor referitor la reglementarea conflictului transnistrean, cu participarea reprezentantilor politici din Moldova, Transnistria, mediatori din Ucraina, OSCE, Federatia Rusa si observatori ai UE si SUA".

Medvedev si Ianukovici sunt convinsi ca parteneriatul in cadrul procesului de negocieri in formatul 5+2 e capabil sa "grabeasca obtinerea unei reglementari politice stabile".

Anterior, premierul Vlad Filat s-a aratat deranjat de posibila declaratie comuna a lui Medvedev si Ianukovici, spunand ca textul declaratiei nu trebuie sa afecteze interesele nationale ale R. Moldova. relateaza Ziare.com , Sursa: Newsin

Medvedev şi Ianukovici vor adopta o declaraţie despre Transnistria

Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici vor adopta luni la Kiev o declaraţie despre Transnistria, anunţă şeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin, relatează RIA Novosti, citat de România Liberă.

Cei doi vor adopta mai multe declaraţii privitoare la securitatea europeană, procesul de pace din Transnistria şi securitatea în regiunea Mării Negre.

"Părţile vor semna numeroase documente bilaterale, printre care o declaraţie despre delimitarea frontierei ruso-ucrainene, un acord pentru utilizarea şi dezvoltarea sistemului rus de navigaţie prin satelit Glonass", a subliniat sursa citată de NewsIn.

"Preşedinţii vor examina perspectivele de dezvoltare a cooperării în sectorul energetic, mai ales nuclearul civil, în transporturi, construcţii mecanice, zboruri spaţiale, precum şi realizarea de programe aeronautice comune", a spus oficialul. Jurnal.md

Ianukovici a ajuns la Bruxelles

Liderii Uniunii Europene l-au primit luni pe noul presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, in prima vizita efectuata de acesta in strainatate, dupa castigarea alegerilor. Europenii spera astfel ca trecutul pro-rusesc al lui Ianukovici sa nu anuleze orientarea occidentala pe care Kievul a cunoscut-o in ultimii ani, informeaza AFP.

Viktor Ianukovici a ajuns luni dimineata la Bruxelles, unde va discuta cu presedintele UE, Herman Van Rompuy, seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si cu presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek. Potrivit analistilor, interesul aratat de liderii europeni fata de Ucraina se datoreaza in mare parte rolului pe care Kievul il joaca in problema gazelor. Mai exact, Ucraina este zona de tranzit pentru gazele naturale rusesti, care alimenteaza multe state europene.

Fostul presedinte de la Kiev, Viktor Iuscenko, a fost un sustinator al eforturilor de aderare a Ucrainei la NATO si Uniunea Europeana. Ianukovici a respins, insa, din start ideea de aderare la NATO. Inca din timpul campaniei electorale, Viktor Ianukovici a spus ca Ucraina nu va adera la NATO, ca punctul de vedere al ucrainenilor este sa nu adere la organizatii militare si aceasta dorinta trebuie respectata. Prorusul Ianukovici a promis in timpul campaniei si ca va incerca sa imbunatateasca relatiile dintre tara sa si Rusia, deteriorate in ultimii ani, cand in fruntea Ucrainei s-a aflat prooccidentalul Viktor Iuscenko.

In acest context, atitudinea lui Ianukovici fata de Uniunea Europeana este cu atat mai ambigua, cu cat liderul ucrainean a decis ca prima vizita in straintate sa fie la Bruxelles si nu in Rusia. O decizie care arata ca, pentru Ucraina si pentru presedintele sau, «Uniunea Europeana ramane un factor important», sustine secretarul francez de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche.

In urma cu o saptamana, un oficial al Uniunii Europene a declarat pentru Reuters ca Viktor Ianukovici vrea sa-si demonstreze astfel angajamentul fata de dezvoltarea relatiilor cu Europa.

dupa hotnews.ro

Romanii din Ucraina cred ca Ianukovici isi va respecta promisiunile

Romanii din Ucraina cred ca Viktor Ianukovici isi va respecta promisiunile facute comunitatii in campania electorala pentru alegerile prezidentiale si spun ca situatia minoritatii s-ar putea schimba in timp.
Presedintele Uniunii Interregionale "Comunitatea Romaneasca din Ucraina", Ion Popescu, a declarat, pentru NewsIn, ca avut o scurta intalnire cu Viktor Ianukovici la ceremonia de investire a noului lider de la Kiev de joi.

"I-am spus ca romanii au votat asa cum ne-am inteles, iar el a multumit pentru sprijin si a promis ca vom lucra in continuare in baza programlui 'Ucraina pentru oameni'", a afirmat Popescu.

El a adaugat ca a lasat la administratia prezidentiala de la Kiev un document in care reafirma solicitarile romanilor din Ucraina, cele mai importante dintre acestea fiind oprirea procesului de asimilare fortata, neimplicarea in Biserica Orotodoxa si participarea in comun la alegerile locale.

Liderul Partidului Regiunilor, Viktor Ianukovici, considerat de orientare prorusa, si-a asigurat anul trecut sprijinul romanilor din Ucraina la turul intai al alegerilor prezidentiale prin semnarea unui acord ce garanta mai multe drepturi pentru minoritatile de pe teritoriul ucrainean.

Acordul prevedea, in special, ca romana sa primeasca statutul de limba regionala oficiala in zonele locuite in majoritate de romani si sa fie anulate prevederile Ministerului Invatamantului de la Kiev, prin care, in urma unui ordin semnat la inceputul anului de presedintele Viktor Iuscenko, s-a decis modificarea programelor scolare, astfel incat, din 2010, predarea materiilor sa se faca exclusiv in limba ucraineana.

De altfel, Ianukovici si-a reiterat la inceputul lunii ianuarie promisiunea de a acorda limbilor minoritatilor din Ucraina statut de limba regionala, in cazul in care va obtine victoria la alegerile prezidentiale.

In plus, romanilor din Ucraina le-au fost promise locuri pe lista Partidului Regiunilor pentru candidatii independenti la alegerile locale din 30 mai 2010 si la parlamentare, dar si atragerea reprezentantilor comunitatii in organismele de conducere locale si regionale.

Intrebat daca Ianukovici isi va respecta promisiunile facute in campania electorala, Ion Popescu a spus ca "situatia romanilor nu se va agrava". El a adaugat ca, dintre toate organizatiile cu care au fost semnate acorduri in privinta drepturilor minoritatilor, romanii, rusofonii si ungurii au fost invitati la ceremonia de investire a presedintelui ucrainean.

"Ianukovici a facut un pas formal si prin acest gest. Cum va fi mai departe, vom vedea", a afirmat presedintele Uniunii Interregionale "Comunitatea Romaneasca din Ucraina".

In ceea ce priveste invatamantul in limba romana, Popescu a precizat ca schimbarile se vor face de-abia de la 1 septembrie, intre timp urmand sa se definitiveze situatia pe scena politica de la Kiev.

Sustinerea acordata de romanii din Ucraina Partidului Regiunilor, formatiunea prorusa condusa de Viktor Ianukovici, nu reprezinta insa o premiera. La alegerile legislative anticipate din septembrie 2007, Ion Popescu, presedintele Uniunii Interregionale "Comunitatea Romaneasca din Ucraina", a obtinut pentru a patra oara un mandat de deputat in Rada de la Kiev candidand pe listele Partidului Regiunilor.

Viktor Ianukovici şi Iulia Timoşenko - în turul doi

Liderul opoziţiei proruse din Ucraina, Viktor Ianukovici, şi principalul său contracandidat, premierul Iulia Timoşenko, au intrat duminică în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, ce va fi organizat la 7 februarie.
Rezultatele exitpoll oferite de Fondul pentru Iniţiative Democratice de la ora 20:00: Ianukovici - 31,5%, Timoşenko - 27,2%, Tighipco - 13,5%, Iaţeniuc - 7,8%, Iuşcenco - 6 %.

Primul tur s-a încheiat. Ianukovici şi Timoşenko merg în turul doi

Postul TV ucrainean INTER "îi oferă" lui Ianukovici 36,6%, iar Iuliei Timoşenko - 25,8% din voturi. ICTV, un alt post de televiziune oferă primului candidat 35%, iar actualului premier ucrainean 25% din opţiunile alegătorilor, informează Lenta.ru.

În regiunea Odesa a fost semnat primul proces-verbal. La secția de votare din regiunea Primorsk au votat 101 cetățeni. Victor Ianukovici a acumulat 46 voturi, Serghei Tighipko - 23, Iulia Timoșenlo - 17, Andrei Iațeniuk - 10 și Vladimir Litvin 1.

Potrivit CEC de la Kiev, după numărarea a 40,02% din buletinele de vot, Victor Ianucovici a acumulat 36,74% din sufragii, iar Iulia Timoşenko - 24,45%
Jurnal.md

Sondaj: Timosenko risca sa nu intre in al doilea tur al alegerilor din Ucraina

Premierul ucrainean Iulia Timosenko risca sa nu intre in turul doi al alegerilor prezidentiale din 17 ianuarie, arata un sondaj realizat de Centrul pentru Studierea Opiniei Publice din Rusia (VTSI), publicat miercuri, anunta RIA Novosti.

Liderul cursei electorale ramane liderul Partidului Regiunilor, Viktor Ianukovici, considerat prorus. Pentru Ianukovici, care a mai candidat si la alegerile prezidentiale din 2004, sunt dispusi sa voteze 30,5% dintre ucraineni. Locul al doilea este impartit intre doi candidati care participa pentru prima data la alegerile prezidentiale: premierul Iulia Timosenko, cu 13,9% dintre voturi, si omul de afaceri Serghei Tighipko, cu 14,4% dintre voturi, potrivit sondajului.

Fostul presedinte al Radei Supreme, Arseni Iateniuk ar putea acumula 5,6% din voturi, in timp ce presedintele Viktor Iuscenko, seful Partidului Comunist din Ucraina, Piotr Simonenko, presedintele Radei Supreme, Vladimir Litvin, fostul ministru al Apararii Anatoli Gritenko si liderul Partidului nationalist "Svoboda", Oleg Teagnibok, au mai putin de 5% in sondajul realizat de VTSIOM.

Potrivit sondajului, 89% dintre ucraineni intentioneaza sa-si exercite dreptul de vot la alegerile prezidentiale de duminica, in timp ce doar 8% au declarat ca nu se vor prezenta la sectiile de vot.