Istoria dezvaluita (continuare): Opoziţie ucraineană la crearea RASSM

După declaraţia din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind nationalităţile şi libera folosire a limbii materne şi ca urmare a tendinţelor hotărâte de ucrainizare, la 3 septembrie se întrunesc la Balta delegaţii satelor româneşti. Ucrainienii au făcut opoziţie la organizarea unei republici autonome.

Şi totuşi în 12 octombrie 1924 se crează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească în cadrul Ucrainei, capitală fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu graniţa vestică fixată declarativ pe Prut. La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat graniţele şi Constituţia recunoscută de ucrainieni la 10 mai.

Cu o suprafaţă , la 1934, de 8.434 km2 şi o populaţie de 615.500 locuitori din care 80% români, noua republică cuprindea raioanele: Balta, Bârzula, Camenca, Crut, Dubăsari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol. A fost creată pentru a aţâţa pe nemulţumiţii din Basarabia. Vintilă Brătianu considera cu luciditate că ,,crearea unui stat român între Rusia şi noi” va permite dezvoltarea în URSS ,,a unei vieţi naţionale româneşti”.

Tiraspolul în alfabet latin

Moştenirea lăsată de ţarism era înfiorătoare: populaţia agramată, şcoli de limbă maternă lipsă, conştiinţa naţională stinsă, oamenii în mare parte neştiind de unde se trag şi cine sunt, limba la condiţia de limbă păsărească. Demn de menţionat că în RASSM i s-a spus limbii pe nume după cum reiese din paginile săptămânalului ,,Plugarul roşu” din 21 august 1924 (ce apărea din 1 iulie): ,,s-a hotărât ca în şcoale, case şi în aşezăminte de cultură românească să se întrebuinţeze limba românească”.

Au funcţionat 145 şcoli româneşti gimnaziale, 18 şcoli româneşti de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic şi politehnică, cu o populaţie şcolară românească totală de 24.200 din care 800 studenţi. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicaţii cum ar fi: ,,Plugarul roşu”, ,,Moldova Socialistă”, ,,Comsomolistul Moldovei”, ,,Moldova literară”, ,,Octombrie”, ,,Scânteia leninistă”. Mai existau staţie radio la Tiraspol, Corul de Stat ,,Doina”, teatrul de stat şi secţie română la Şcoala teatrală din Odessa, institut de cercetări ştiinţifice şi tânăra republică avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern şi chiar un preşedinte de republică.

Revenirea la ,,limba moldovenească” s-a făcut cu puşca

În 1937 însă, intelectualitatea din RASSM a fost acuzată că a făcut jocul duşmanului de clasă şi exterminată în mod barbar. Începând cu întregul guvern al republicii şi terminând cu inimoşii scriitori transnistrieni între care: Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Ţurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrâncea, Nistor Cabac. Atrocităţile staliniste au mers până acolo încât în satul lui Toma Jalbă (Butor-raionul Grigoriopol) au fost împuşcaţi 167 bărbaţi din cei 168.

Datorită colectivizărilor forţate şi închiderii bisericilor (încheiată în 1938) a avut loc un adevărat exod peste Nistru atât de intens încât a fost nevoie de un lagăr pentru refugiaţii transnistrieni, iar numărul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese atât de mare încât la Chişinău, Cluj şi Iaşi, apar reviste ale acestora: ,,Tribuna românilor transnistrieni” condusă de Şt. Bulat, ,,Transnistria” redactată de Ilia Zaftur, respectiv ,,Moldova Nouă” redactată de N.Smochină. Grănicerii ruşi trăgeau fără milă în cei pe care îi descopereau trecând Nistrul. Astfel de evenimente erau obişnuite, însă la 23 februarie 1932 a fost un adevărat masacru fiind ucişi 40 de bărbaţi, femei şi copii, fiind un subiect de discuţie în parlament şi în presa internă şi internaţională.

Înainte de 28 iunie 1940 şi în zilele următoare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut şi Nistru cu RASSM.

Agenţia RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat susţinerii ,,întrunirii poporului basarabean cu poporul RASSM.” Ecouri ale intenţiei CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 se regăsesc în paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: ,,cu mare bucurie am aflat noi că Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional au susţinut rugămintea organizatorilor Moldovei şi au intrat cu propunere în Sovietul Suprem al URSS de a întruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea RASSM şi organiza Republica Confederativă SSM”.

Kremlinul comandase culegerea de date în vederea luării hotărârii privind structura administrativ teritorială a RSSM. Un asemenea raport datat la 15 iulie 1940 şi semnat A.Scerbacov care ţinând cont de considerente etnice, istorice, economice, propune pe lângă cedarea dintre judeţele basarabene doar a Hotinului (care împreună cu Cernăuţiul să aparţină Ucrainei), iar din RASSM să cedeze Ucrainei doar raioanele Balta şi Pesceansc. Viitoarea Moldovă urma să aibe 5 regiuni: Bălţi, Chişinău, Bender, Akkerman şi Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Hoţului, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Codâma, Cotovsc, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol şi Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 locuitori.

Conducerea fostei RASSM propune şi ea cedarea către Ucraina pe lângă Bucovina de Nord doar a Hotinului, Ceţătii Albe şi Chiliei, iar de la est de Nistru să fie cedate doar raioanele Codâma, Balta şi Pesciana.

Sfâşierea Transnistriei

Kievul însă prin preşedintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M.Greciuha cerea la 22 iulie 1940 ca Ucrainei să-i revină pe lângă Bucovina de Nord, Hotin, Akkermann, Chilia şi a Ismailului, Bolgradului şi a opt din raioanele RASSM (Codâma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Hoţului, Ocna Roşie, Cerneansc, Kotovsk). Deşi în urma analizării propunerilor Ucrainei şi RASSM, A.Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem propunea lui G.Malenkov secretar al CC al PCUS să se adopte varianta RASSM70, în 2 august 1940 Sovietul Suprem a adoptat legea formării RSSM în varianta propusă de Ucraina.

La 10 mai 1941 se respingeau demersurile cetăţenilor din următoarele localităţi transnistriene de a trece din componenţa Ucrainei în componenţa Moldovei: Timcov (raionul Codâma) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche ( raionul Kotovsc), Grebenichi şi Slaveano-Serbca ( raionul Grosu) şi dau curs doar cererilor satelor Doroţcaia Nouă şi Sadovo (raionul Ocna Rosie).

Iată câteva din numele localităţilor din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, Hârtop, Visterniceni, Borş, Dabija, Carleşti, Şerpa, Culmea Veche şi Nouă (raionul Bârzu); Valea Hoţului, Tocila, Grecu, Perişori, Handrabura, Şalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsăţel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moşneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broşteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploţi, Şerbi (raionul Crutâi); Ocna Roşie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coşari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubău, Ţâbuleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăieşti, Ilie, Brânza, Untilovca, Găvănosu (raionul Ocna Roşie). Multe din numele românesti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, Mărculeni în Dimovka, Voloşca în Pisariovka, Întunecata în Svetloe, Nani în Ananiev, Vrabie în Vradievka, Valea Hoţului în Dolinskoie, Mălai în Karataevka, Urâta în Elenovka etc.
Numele moldovenilor au fost ucrainizate, şi ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevară au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko.
Viorel Dolha / timis de: Burlacu George Radu

Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro

Limba română egalată cu rusa în Ucraina

În Rada Ucrainei a fost înaintat un proiect de lege privind limbile regionale şi cele ale minorităţilor.  Proiectul este elaborat de către reprezentanţii comunităţii ruse, împreună cu cei ai comunităţii româneşti, maghiare şi evreieşti.
În nota explicativă a proiectului în cauză, se spune că portivit datelor ultimului recensământ al populaţiei, pe teritoriul Ucrainei locuiesc reprezentanţi a 130 naţionalităţi şi etnii. Constituţia spune că statul contribuie la dezvoltarea diversităţii lingvistice a tuturor popoarelor şi etniilor.
Iniţiativa a fost lansată de către  Vadim Kolesnicenko, deputat din partea «Partidului regiunilor», preşedinte al mişcării «Ucraina rusolingvă», în cooperare cu reprezentanţii comunităţilor de etnici români, maghiari şi evrei.
Proiectul a fost înregistrat în legislativul ucrainean. Actul face referinţă şi la carenţele legislative din prezent, care nu permit delimitarea clară a teritoriilor în care se vorbesc limbile regionale şi ale minorităţilor.
În această iniţiativă se spune că în cadrul structurilor teritorial-administrative, unde cel puţin 10 la sută din populaţie vorbeşte o anumită limbă, administraţia locală are dreptul să acorde statut oficial acestei limbi, alături de limba naţională.
«Acest poiect de lege permite asigurarea dezvoltării libere a limbilor regionale în corespundere cu prevederile Cartei Europene a limbilor regionale şi a minorităţilor», arată un comunicat remis de biroul deputatului Vadim Kolesnicenko. zdg.md

Scandal la o școală românească din Ucraina

În satul Staroselovka din regiunea Odessei, un grup de români a încercat să intre forţat în incinta unei şcoli, pe motiv că într-un auditoriu urmează să fie prezentat un spectacol cu păpuşi în limba română, scrie publicaţia Novîi Region.
Potrivit directorului şcolii, pe 14 mai, în sat a venit un microbuz cu mai mulţi cetăţeni români, care au solicitat paznicului să deschidă instituţia şcolară.
 „Anunţurile, precum că în şcoală urmează să fie prezentat spectacolul cu păpuşi, au fost afişate pe teritoriul şcolii încă de Ziua Victoriei, însă nici un fel de documente din partea direcţiei educaţie, care ar permite desfăşurarea spectacolului, nu au putut fi prezentate de organizatorii evenimentului”, a declarat şefa biroului de informare din regiune, Olga Solovenko. 

Potrivit agenţiei de ştiri Romanian Global News, caravana culturală teatral-folclorică a teatrului "Anton Pann" (Râmnicu Vâlcea, România) şi a ansamblului folcloric "Dor Basarabean" (satul Utkonosovka, raionul Ismail) a obţinut acordul verbal al directorului şcolii, pentru desfăşurarea evenimentului în incinta şcolii pe care o conduce. Cu toate acestea directorul „a ferecat uşile acesteia, lăsând afară întreaga delegaţie culturală, dar şi pe cei aproximativ 200 de copii şi părinţi care doreau să vadă teatru de păpuşi şi folclor autentic românesc”.

Potrivit părţii ucrainene, conflictul a degenerat, ajungându-se la agresiuni fizice, în timpul cărora, susţine sursa, cetăţenii români au insultat şi agresat directorul şcolii, totul fiind filmat cu o cameră de luat vederi.

„Când au înţeles că nici acest lucru nu funcţionează, în ajutor a fost chemat preşedinte Delegaţiei Permanente a Radei Supreme a Ucrainei în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Ion Popescu, care l-a ameninţat atât pe directorul şcolii, cât şi reprezentanţii conducerii din regiunea Odessa”, mai scrie publicaţia. 

Agenţia din România mai scrie că „deşi Asociaţia Naţional-Culturală a Românilor din regiunea Odesa "Basarabia" din Utkonosovka (Ismail) a prezentat certificatul de turneu eliberat de Direcţia pentru Cultură şi turism a Administraţiei Regionale de Stat Odessa, directorul şcolii a solicitat acordul expres al autorităţilor raionale, inferioare ierarhic celor regionale”.

„Şcoala aşa şi nu a fost deschisă, însă această încercare este o urmare a politicii purtate de Ucraina vis a vis de problemele iscate cu România”, a subliniat Olga Solovenko. 

UNIMEDIA precizează că în perioada 10-15 mai 2010 Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, în parteneriat cu Asociaţia Naţional-Culturală a Românilor din regiunea Odessa "Basarabia" din Utkonosovka (Ismail) derulează în Sudul Basarabiei proiectul "Caravana teatrului şi folclorului românesc la românii din Regiunea Odessa (Ucraina)". 

Sursa: UNIMEDIA cu referire la Novîi Region

Suntem gata de negocieri, dar cerem retragerea armatei ruse

Guvernul Republicii Moldova salută implicarea tot mai activă a actorilor internaționali în procesul de reglementare transnistreană, dar insistă pentru retragerea armatei ruse de pe teritoriul Transnistriei. Aceasta este poziția oficială a Guvernului Republicii Moldova, făcută publică astăzi 18.05.2010 de premierul Vlad Filat.

„Guvernul a luat act de declarația semnată ieri, de președintii Rusiei și Ucrainei, care exprimă voința politică de a contribui la rezolvarea conflictului. Guvernul își exprimă disponibilitatea de a purcede imediat la negocieri în formatul „5+2”. Totodată, Guvernul se pronunță pentru transformarea forțelor pacificatoare ruse într-o misiune civilă internațională și pentru retragerea completă a contingentului militar al Federației Ruse de pe teritoriul transnistrean”, a declarat premierul Filat.

Reacția Guvernului Republicii Moldova intervine la o zi după ce președintele rus, Dmitri Medvedev, și cel ucrainean, Viktor Ianukovici, au semnat ieri, la Kiev, o declarație prin care își afirmă sprijinul pentru rezolvarea conflictului transnistrean și optează pentru soluționarea pașnică a acestuia.

„Preşedinţii celor două ţări, care acţionează ca intermediari şi reprezintă ţările-garant, optează pentru soluţionarea conflictului transnistrean prin mijloace politice paşnice, prin intermediul dialogului egal, pentru a determina un statut special pentru Transnistria, bazat pe respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a neutralităţii constituţionale a Moldovei şi formarea unui singur spațiu juridic și economice de apărare”, se arată în declarația semnată ieri la Kiev.

În declarație se mai spune că Moscova şi Kievul vor merge la „contact cu partenerii internaţionali”, în scopul creării unor condiţii adecvate pentru reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreană cu reprezentanţii politici din Republica Moldova şi Transnistria, mediatori din Rusia, Ucraina şi OSCE, precum şi observatori din UE şi SUA.

sursa: jurnal.md

foto: mediafax.ro

R. Moldova si Transnistria trebuie sa fie o singura tara, spun Medvedev si Ianukovici

Moldova si regiunea transnistreana trebuie sa fie o singura tara, cu armata si zona economica unica - asta se prevede in declaratia comuna a presedintilor Rusiei si Ucrainei, Dmitri Medvedev, respectiv Victor Ianukovici.

In textul declaratiei se mentioneaza ca Rusia si Ucraina vor ca solutia problemei transnistrene sa fie identificata doar prin mijloace politice pasnice, dar in baza unui dialog egal dintre autoritatile de la Chisinau si Tiraspol cu scopul determinarii unui statut special pentru regiunea transnistreana in cadrul suveranitatii si integritatii teritoriale a R. Moldova, neutralitatii constitutionale si formarii unei zone economice si a apararii unice, scrie gazeta.ru.

Moscova si Kievul vor continua sa depuna eforturi pentru restabilirea intelegerii reciproce intre Moldova si Transnistria si "fac apel catre ambele parti sa se abtina de la actiuni unilaterale", se spune in declaratia semnata de Dmitri Medvedev si Victor Ianukovici, citata de Ria Novosti

"Rusia si Ucraina accentueaza rolul important si stabilizator in actuala operatiune pacificatoare din regiune si pledeaza pentru o colaborare constructiva a tuturor elementelor ei componente", se mentioneaza in document.

Medvedev si Ianukovici au mentionat ca, in declaratia de la Moscova din 18 martie 2009, partile s-au pronuntat pentru transformarea operatiunii actuale in una pacificatoare, sub egida OSCE, in contextul reglementarii conflictului transnistrean si confirma disponibilitatea de a participa in acest proces.

Moscova si Kievul intentioneaza "impreuna cu partenerii internationali sa contribuie la crearea unor conditii corespunzatoare pentru reinceperea activitatii sedintelor permanente ce vizeaza procesul negocierilor referitor la reglementarea conflictului transnistrean, cu participarea reprezentantilor politici din Moldova, Transnistria, mediatori din Ucraina, OSCE, Federatia Rusa si observatori ai UE si SUA".

Medvedev si Ianukovici sunt convinsi ca parteneriatul in cadrul procesului de negocieri in formatul 5+2 e capabil sa "grabeasca obtinerea unei reglementari politice stabile".

Anterior, premierul Vlad Filat s-a aratat deranjat de posibila declaratie comuna a lui Medvedev si Ianukovici, spunand ca textul declaratiei nu trebuie sa afecteze interesele nationale ale R. Moldova. relateaza Ziare.com , Sursa: Newsin

Analist rus: Basescu este, in mod incontestabil, un politician talentat, care nu clacheaza in fata greutatilor

Analistul rus Zurab Todua apreciaza, intr-un amplu comentariu publicat vineri in cotidianul de limba rusa Nezavisimaia Moldova, editat la Chisinau, ca presedintele Romaniei nu a fost prea multumit de vizita sa in Republica Moldova, deoarece, in pofida primirii calduroase de care s-a bucurat Traian Basescu din partea noii puteri de la Chisinau, pe strazile capitalei moldovene nu s-au adunat multimi de oameni pentru a-l ovationa pe Basescu, iar "cele cateva sute de adepti ai unirii nu conteaza". Cu toate acestea, sprijinul acordat romanilor de peste hotare a constituit pivotul principal al campaniei electorale a lui Basescu, informeaza Agerpres.

Potrivit lui Todua, Basescu este, in mod incontestabil, un politician talentat, care nu clacheaza in fata greutatilor si care a adus in viata politica a Romaniei multa patima, la baza careia se afla patriotismul sau si dorinta de a le oferi tuturor romanilor, inclusiv celor de peste granita, o perspectiva istorica. Insa, dupa cum atentioneaza analistul rus, imediat ce

Romania va formula la nivel oficial pretentii teritoriale fata de Republica Moldova si Ucraina, vor fi puse sub semnul intrebarii granitele pe care Romania le are cu Ungaria si Bulgaria

.

Analistul rus aminteste ca, aflat la Chisinau, Basescu nu a ezitat sa critice din nou Pactul Ribbentrop-Molotov. Declaratiile lui Basescu si campania unionista din mass-media moldovenesti i-au facut pe unii experti sa conchida ca in urmatorii cinci ani planurile si intentiile lui Traian Basescu se vor transforma intr-o doctrina a panromanismului, care se va finaliza, mai devreme sau mai tarziu, cu alipirea la Romania a teritoriilor populate de romani, in primul rand a Republicii Moldova.

Autorul articolului considera ca cererile privind anularea consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov nu sunt unele sustenabile. In primul rand, scrie Todua, pactul si-a pierdut semnificatia dupa atacul pe care Germania fascista si aliatii sai, intre care si Romania, l-au declansat impotriva URSS, la 22 iunie 1941. In al doilea rand, granitele din Europa au fost fixate in urma victoriei inregistrate de URSS si alti membri ai coalitiei antihitleriste, in cadrul Conferintelor de la Ialta si Potsdam. In al treilea rand, frontierele Europei au fost confirmate de Actul Final de la Helsinki, din 1975, semnat de sefii a 35 de state.

In opinia analistului rus, destramarea Iugoslaviei, URSS si Cehoslovaciei a avut loc in granitele interne ale acestor state si nu a vizat tari vecine, iar reunificarea Germaniei, invocata de unionisti, nu se potriveste in cazul Romaniei, deoarece aceasta s-a produs conform vointei majoritatii germanilor, in cadrul granitelor stabilite ale celor doua state germane si neafectand teritoriile estice ale Germaniei care in 1945 trecusera la Polonia.

Teoretic, unirea Republicii Moldova cu Romania ar fi putut avea loc pe valul evenimentelor din anii 1980-1990 si, probabil, o asemenea evolutie ar fi fost acceptata in final de comunitatea internationala. Pentru aceasta, insa, a lipsit vointa locuitorilor Republicii Moldova, subliniaza autorul articolului.

De asemenea, Todua afirma ca doctrina panromanismului nu este sustenabila atat pentru ca se bazeaza pe negarea Pactului din 1939, cat si din cauza faptului ca are legatura directa cu pretentiile teritoriale ale Republicii Moldova fata de Ucraina. Unirea Republicii Moldova si Romania nu va putea avea loc, pentru ca in "suspensie" vor ramane teritoriile Bucovinei de Nord si Basarabiei de Sud. Oare nu cumva la Bucuresti

se afla oameni atat de naivi care sa creada ca Moscova, Kievul si Budapesta vor sta sa se uite indiferente la aceasta?, se intreaba analistul. In afara de aceasta, scrie Todua, majoritatea covarsitoare a nationalitatilor care locuiesc astazi in Republica Moldova nu sprijina unirea cu Romania nici macar in "ambalaj european", iar daca procesul de unire va fi, totusi, demarat de conducerea liberala a tarii, el va duce la destramarea republicii in numeroase enclave.

O politica externa, bazata pe incercarile de "a lichida consecintele" unui document istoric sau altuia este extrem de periculoasa, atentioneaza Todua, subliniind ca, invocand exemplul Bucurestiului, si ungurii ar putea cere lichidarea Tratatului de la Trianon din 1920, iar multe alte state ar putea formula de asemenea pretentii teritoriale reciproce. Mai mult decat atat, urmand "exemplul pretios al Romaniei", si Rusia ar putea cere revizuirea Acordurilor de la Belovej din 1991, iar aceasta va pune sub semnul intrebarii legitimitatea noilor state formate dupa destramarea URSS.

De altfel, Zurab Todua este convins ca daca Moscova isi va trasa drept principal obiectiv politic extern refacerea URSS, aceasta idee va fi sprijinita de cea mai mare parte a populatiei din fostele republici sovietice.

Traian Basescu si echipa sa inteleg foarte bine toate aceste lucruri si tocmai de aceea nu depasesc limitele admise, fiind constienti ca pentru o adevarata unire Romania nu are nici forta, nici posibilitatile necesare. Pentru unire este nevoie ca aceasta idee sa se bucure de sprijinul a circa 80-90 la suta din populatia Republicii Moldova, insa acest lucru nu va putea fi obtinut nici daca vor fi rupte "baierele ajutoarelor" financiare europene, isi exprima convingerea analistul rus.

Todua subliniaza ca doctrima panromanismului este periculoasa si pentru ca actiunile Romaniei si ale Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), aflata la putere la Chisinau, sunt in stare sa complice foarte tare situatia politica interna a Republicii Moldova.

In locul stergerii prin evolutie a granitelor dintre state, la care UE aspira de zeci de ani, unionistii militeaza pentru metode revolutionare care ameninta cu haos, conflicte si varsare de sange. In final, atitudinile revansarde ale Romaniei, care sunt subestimate la Bruxelles, ar putea submina stabilitatea politica din sud-estul Europei si pune sub semnul intrebarii viitorul UE, conchide analistul rus.

Romanii din Ucraina o vor sustine pe Timosenko in turul doi

Congresul romanilor din Ucraina a facut apel catre comunitatea romana sa o sustina, in cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale din Ucraina, din 7 februarie, pe premierul Iulia Timosenko.

"Ucraina se afla in fata unei alegeri istorice, de care va depinde dezvoltarea ei ulterioara ca stat democratic european cu posibilitati egale pentru toti membrii comunitatii ucrainene. Romanii Ucrainei detin o comoara unica, si anume o frumoasa cultura, traditii autentice, care au rezistat timp de secole, si o identitate europeana. Insa principala noastra realizare este posibilitatea libera a promovarii si pastrarii mostenii culturale a romanilor si aceasta este meritul echipei democratice a Iuliei Timosenko", se arata in rezolutia publicata pe site-ul www.tymoshenko.ua.

De asemenea, participantii la conferinta s-au aratat convinsi de faptul ca sustinand-o pe Iulia Timosenko la alegerile prezidentiale, ei sustin libertatea dezvoltarii comunitatilor nationale, reinvierea limbii romane, a literaturii, istoriei, culturii si a traditiilor comunitatii romane din Ucraina, dezvoltarea relatiilor prietenesti si de afaceri intre Ucraina si Romania, mai puncteaza rezolutia postata pe site-ul premierului ucrainean.

Rezolutia a fost adoptata de 300 de delegati din regiunile Cernauti, Transcarpatia, Odesa si alte regiuni din Ucraina, care au participat la Congresul romanilor din Ucraina desfasurat la Cernauti.

In plina campanie electorala din Ucraina, in decembrie, liderul Partidului Regiunilor, Viktor Ianukovici, considerat de orientare prorusa, isi asigurase sprijinul romanilor din Ucraina la turul intai al alegerilor prezidentiale prin semnarea unui acord care garanteaza mai multe drepturi pentru minoritatile de pe teritoriul ucrainean.