Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, a primit ieri garanţii din partea Bruxelles-ului privind dublarea cotei acordate vinurilor moldoveneşti pe piaţa UE. La numai câteva ore, pe site-ul Serviciului Sanitar rus a apărut un anunţ despre interzicerea importului de către Rusia a vinurilor de la mai multe companii vinicole moldoveneşti.
După întrevederea avută ieri la Bruxelles cu premierul moldovean, Vlad
Filat, Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de
Vecinătate, Stefan Füle, şi Comisarul European pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, au anunţat că UE va dubla cota de
piaţă acordată vinurilor moldoveneşti. Dacian Cioloş a precizat că „toate
demersurile necesare în acest sens au fost deja făcute, urmând ca în
scurt timp să demareze procedurile specifice unor astfel de situaţii”.
La numai câteva ore de la anunţul Bruxelles-ului, pe site-ul
Serviciului Sanitar rus a apărut un comunicat în care se menţionează că
„Rosspotrebnadzor” va interzice mai multor companii din Republica
Moldova să exporte vin în Rusia, deoarece marfa conţine ftalaţi şi
metalaxil.
Nu este pentru prima dată când Federaţia Rusă refuză să mai
primească vinuri moldoveneşti. Prima dată, Rusia a interzis, sub acelaşi
pretext, importul vinurilor moldoveneşti în 2006, imediat după ce
Republica Moldova şi Ucraina au convenit să blocheze contrabanda prin
segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. De data aceasta,
Rusia a început să aibă obiecţii la calitatea vinurilor moldoveneşti
după ce preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a
semnat decretul de instituire a Zilei ocupaţiei sovietice (28 iunie
1940).
După primele semnale venite de la Moscova, specialiştii moldoveni
au început verificările la fabricile de vinuri autohtone. Potrivit lor,
„concentraţia medie de reziduuri în vinurile moldoveneşti
este nesemnificativă, iar cantitatea de ftalaţi depistată în produsele
vinicole poate fi găsită în orice produs alimentar”. Directorul
Centrului de verificare a alcoolului din Republica Moldova, Rodica
Sturza, susţine că vinurile moldoveneşti nu prezintă nici un pericol,
iar pesticidele pe care „Rosspotrebnadzor” pretinde că le-a depistat nu
apar în lista produselor dăunătore.
Academia de Ştiinţe a Moldovei a anunţat că nici o ţară din lume
şi nici o organizaţie mondială de sănătate nu a stabilit limita de
utilizare a ftalaţilor în produsele alimentare, inclusiv în vinuri.
Totuşi, o directivă europeană, în vigoare de la 1 iulie 2008, recomandă
statelor-membre ale Uniunii Europene să interzică utilizarea
materialelor plastice şi a cauciucului care conţin ftalaţi şi pot să
vină în contact cu apa potabilă sau cu alimentele.
Ftalaţii reprezintă o clasă de substanţe chimice care se
folosesc, în special, în calitate de adaosuri în materiale plastice,
cauciucuri, în vopsele, în produse cosmetice şi în jucării. Potrivit
medicilor, ftalaţii atacă în primul rând aparatul reproductiv la copii
şi sunt consideraţi cancerigeni. Producţia mondială de ftalaţi
constituie, în medie, trei milioane de tone anual.
Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
