Summit-ul OSCE din Kazahstan a eșuat. Delegația rusă "a fugit" de la eveniment înainte de a semna declarația finală

Azi, 2 decembrie 2010, Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a părăsit summit-ul OSCE. În ajun, exact în acelaşi mod a procedat şi preşedintele Federației Ruse, Dmitri Medvedev. Cei doi au plecat de la summit-ul OSCE, organizat în Astana, Kazahstan, fără a semnat declarația finală, așa cum se obișnuiește la astfel de evenimente.  

La ieşire, pe Lavrov l-au așteptat jurnaliștii, care i-au solicitat Ministrului rus de externe un scurt comentariu cu privire la semnarea declarației finale a summitul-ui. Lavrov  a declarat că "nimeni nimic nu a semnat şi nici nu va semna". Postul de televiziune Rustavi-2 a difuzat un reportaj în care se arată cum ministrul rus fuge de reporteri. 

Conferinţa de totalizare a preşedintelui Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a fost amânată de cinci ori. Potrivit agenției de presă ruse Regnum, nu există informaţii oficiale referitor la ce punct din agenda declarației finale nu au putut conveni statele membre OSCE.

Agențiile de presă rusești scriu că mai mulţi participanţi la summit-ul OSCE de la Astana au refuzat să semneze documentul final. Printre aceștia se numără reprezentanții Rusiei, Armeniei, Georgiei şi Uzbekistanului.

UNIMEDIA precizează că președintele interimar, Mihai Ghimpu, a refuzat să participe la Summit-ul OSCE de la Astana. El a explicat că angajamentul de a retrage trupele rusești de pe teritoriul RM, pe care și l-a asumat Federația Rusă la Summit-ul OSCE de la Istanbul în 1999, nu a fost realizat până în prezent. Sursa: UNIMEDIA

Mihai Ghimpu: „Lavrov să nu caute nod în papură”

„Lavrov să nu caute nod în papură, pentru că în Republica Moldova funcţionează toate instituţiile statului, guvernate de Alianţa pentru Integrare Europeană”. Aceasta este reacția preşedintelui interimar moldovean, Mihai Ghimpu, la declaraţia ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, în legătură cu rezoluţia OSCE, care îndeamnă Rusia să-și retragă trupele armate de pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministrul rus, Lavrov, a declarat ieri că Rusia va aștepta ca în Republica Moldova să aibă loc alegerile, după care „vor fi trase concluziile referitoare la planurile Chișinăului”. Potrivit declarațiilor lui Lavrov, motivul acestui termen de așteptare este instabilitatea politică din RM.

„Orice pas înainte este frânat de faptul că, deocamdată, este neclar cine ia deciziile la Chişinău. Alianţa care a venit la putere după alegeri nu reuşeste să formuleze o poziţie unică”, a mai spus ieri ministrul Lavrov.

La rândul său, președintele Mihai Ghimpu crede că Rusia nu face decât să caute un nou pretext pentru a nu-şi retrage armata de pe teritoriul Republicii Moldova.

În rezoluția adoptată la sfârșitul săptămânii trecute de OSCE, este lansat un apel către Federaţia Rusă, de a relua şi finaliza procesul de retragere a trupelor şi a muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu principiile relevante ale dreptului internaţional, precum şi cu angajamentele asumate în cadrul OSCE.

Anterior, Mihai Ghimpu a cerut, prin decret prezidenţial, retragerea urgentă a armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Tot prin decret prezidențial, ziua de 28 iunie 1940 a fost numită ziua ocupaţiei sovietice.

sursa: jurnal.md

OSCE cere Rusiei evacuarea trupelor din RM. Lavrov: După alegeri

Adunarea Parlamentară a OSCE a adoptat o rezoluţie care susţine cererea preşedintelui interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, de evacuare a trupelor şi a armamentului rusesc din Transnistria.

Rezoluţia a fost adoptată în cadrul sesiunii a XIX-a a AP OSCE, care s-a desfăşurat la Oslo şi a avut ca tematică „Statul de drept: Combaterea criminalităţii transnaţionale şi corupţiei”.

AP OSCE face apel către Federaţia Rusă de a relua şi finaliza procesul de retragere a trupelor şi a muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu principiile relevante ale dreptului internaţional, precum şi cu angajamentele asumate în cadrul OSCE.

La rândul său, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat la postul de televiziune MIR TV că „orice pas înainte pe calea normalizării situaţiei este frânat de faptul că, deocamdată, este neclar cine ia deciziile la Chişinău. Alianţa care a venit la putere după alegeri nu reuşeste să formuleze o poziţie unică”, a spus ministrul rus de externe, Serghei Lavrov

Oficialul rus a precizat că Rusia va aştepta alegerile din R. Moldova pentru a asigura, într-un fel sau altul, stabilitatea politica necesară. „După aceea, vom putea trage concluziile referitoare la planurile Chişinăului”, a spus Lavrov.

În rezoluţie, Adunarea Parlamentară a OSCE îndeamnă Federaţia Rusă să reia negocierile pentru reglementarea problemei transnistrene, în formatul „5+2”. Prin rezoluţie, OSCE solicită reluarea discuţiilor cu participarea mediatorilor din Federaţia Rusă, Ucraina, OSCE, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, în calitate de observatori.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a cerut într-un decret prezidenţial, retragerea urgentă a armatei ruse de pe teritoriul ţării sale. Prin decret, ziua de 28 iunie 1940 este numită zi a ocupaţiei sovietice.

Rusia şi-a asumat încă în 1999, prin acodul de la Istanbul, obligaţia de a retrage muniţiile sale de pe teritoriul Moldovei, obligaţie pe care nu a îndeplinit-o însă nici până azi.

sursa: jurnal.md

foto: guardian.co.u

Ghimpu insistă ca Rusia să-şi retragă armamentului din Moldova

Acest om merita sa fie președintele basarabenilor...


Preşedintele interimar Mihai Ghimpu s-a pronunţat cu fermitate pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2, dar şi pentru realizarea angajamentelor Summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea completă şi necondiţionată a forţelor militare şi armamentelor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova.

Această declaraţie a fost făcută, astăzi, în cadrul unui întrevederi cu reprezentanţii Grupului pentru Republica Moldova a Adunării Parlamentare a OSCE, se află la Chişinău într-o vizită de documentare privind situaţia politică, economică şi socială în ţara noastră.

„Democratizarea şi demilitarizarea regiunii transnistrene constituie premisele necesare şi indispensabile în vederea soluţionării definitive a conflictului şi dorim o implicare mai activă a partenerilor noştri externi pentru atingerea acestui scop”, a spus Ghimpu.

Mihai Ghimpu i-a informat pe reprezentanţii Grupului pentru Moldova a Adunării Parlamentare a OSCE despre necesitatea implementării reformei constituţionale în Republica Moldova în vederea depăşirii crizei alegerii preşedintelui, în contextul realizării parcursului de integrare europeană a Moldovei.

„OSCE susţine noile măsuri pozitive ale conducerii Republicii Moldova în vederea soluţionării pe cale paşnică a conflictului transnistrean. Sprijinim aceste acţiuni, desfăşurate în interesul cetăţenilor, atât în mod public, cât şi prin intermediul rapoartelor OSCE”, au menţionat membrii delegaţiei.

Grupul AP OSCE pentru Moldova a fost creat în anul 2000. Mandatul acestuia prevede promovarea păcii, stabilităţii şi supremaţiei legii în Republica Moldova în vederea păstrării integrităţii teritoriale a statului nostru prin încurajarea dialogului între ambele maluri ale Nistrului.

Soluţionarea problemei transnistrene reprezintă o prioritate în activitatea acestuia. Walburga Habsburg Douglas a fost aleasă în calitate de preşedinte al Grupului AP OSCE pentru Moldova în septembrie 2009. Din componenţa grupului mai fac parte parlamentarii Pierluigi Mantini din Italia, Canan Kalsin din Turcia şi Jerrz Grafstein din Canada.

La întrevedere au mai participat Victor Osipov, viceprim-ministru, responsabil de reintegrarea republicii, Mihai Bălan, consilier prezidenţial în probleme de politică externă şi integrare europeană.

OSCE susţine ca liderii transnistreni să poată merge în UE

OSCE susţine toate acţiunile tuturor părţilor întru depăşirea obstacolelor în calea liberii circulaţii, au menţionat astăzi într-o declaraţie comună în Chişinău Reprezentantul Special al Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE, Ambasadorul Charalampos Christopoulos, şi Şeful Misiunii OSCE în Moldova, Ambasadorul Philip Remler.

Declaraţia vine să susţină poziţia exprimată vinerea trecută de către Guvernul Republicii Moldova cu privire la interdicţiile de călătorie în UE impuse unor membri ai autorităţilor de facto ale regiunii transnistrene. Guvernul Republicii Moldova a îndemnat UE să suspende interdicţiile cu privire la eliberarea vizelor impuse acestor persoane în speranţa îmbunătăţirii climatului de negocieri între cele două părţi implicate în conflictul transnistrean.

“OSCE sprijină poziţia exprimată de către Guvernul Moldovei şi Misiunea noastră susţine toate acţiunile tuturor părţilor întru depăşirea obstacolelor în calea liberii circulaţii – fie aceasta între cele două maluri ale râului Nistru sau peste hotare; cât şi dacă călătoria este efectuată de către oficiali, locuitori sau diplomaţi străini”, a declarat Remler.

El a mai adăugat: „Misiunea OSCE în Moldova de asemenea salută disponibilitatea autorităţilor transnistrene de a extinde mecanismul conform căruia locuitorii satului Doroţcaia, aflat sub jurisdicţia Chişinăului, pot să-şi prelucreze loturile de pământ aflate pe teritoriul controlat de către autorităţile transnistrene.”

Ambasadorul Christopoulos a menţionat că, conflictul transnistrean poate fi soluţionat doar prin intermediul unui angajament perseverent şi prin eforturi persistente şi sistematice. Dumnealui a salutat dorinţa ambelor părţi de a lucra asupra unor paşi reciproci şi pozitivi pentru a rezolva probleme stringente şi a lărgi contactele reciproce.

“Noi îndemnăm ambele părţi să întreprindă paşi reali, evitând politizarea. Comunitatea internaţională, inclusiv mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare transnistreană, pot doar să aplaude asemenea paşi”, a declarat Christopoulos.

OSCE este mediator în procesul de reglementare transnistreană alături de Federaţia Rusă şi Ucraina. Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt observatori. Împreună cu Moldova şi partea transnistreană, acestea formează aşa-numitul format 5+2, ce are drept scop găsirea unei reglementări politice finale şi cuprinzătoare a conflictului transnistrean.