Istoria dezvaluita (continuare) : DOSARELE ACUZĂ REGIMUL SOVIETIC

CRIMINALI HALATE ALBE 

( Schiţă din istoria  medicinii moldoveneşti sub ruşi ) 

Alexandru Moraru, istoric-arhivist şi publicist

Sursa: Tribuna Basarabiei

Anii stalinismului în istoria noastră a fost nu numai o perioadă de ocupaţie a Basarabiei de armata sovietice în 1940, nu numai a represiilor şi crimelor sângeroase ale noilor stăpâni contra locuitorilor băştinaşi, ci a fost şi o perioadă când au fost puse bazele lichidării spiritulu, moralului şi al fizicului. 

În scopul de a evita ocupaţia bolşevică în iunie 1940 majoritatea cadrelor medicale din Basarabia  au trecut Prutul retrăgându-se în adâncul ţării. După un an, când Armata Română, condusă de Mareşalul Ion Antonescu a restabilit frontiera strămoşească, o parte din medici şi alţi lucrători din respectiva breaslă au mai muncit în Basarabia până când în primăvara anului 1944 Basarabia românească a fost ocupată de ruşi pentru o perioadă foarte îndelungată. 

După tancurile ocupanţilor sovietici, au dat năvală , care aduşi , care în căutarea bogăţiilor o puzderie de specialişti, inclusiv şi în domeniul medicinei ( unii chiar fără studii de profil, dar convingându-i pe funcţionarii de la cadre, că ei de mici copii au visat să lucreze medici ). Fără îndoială, că printre aceştea erau şi specialişti cumsecade, dar trecuţi prin filtrul ideologic bolşevic, vedeau populaţia băştinaşă ca pe nişte triburi sălbatece. În noua Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, înjghebată de marele cârmaci Stalin, pe pământul care mai rămase, după ce i s-au îndeplinit toate poftele teritoriale ale republicii- surori Ucraina era un dezastru la toate capitolele, inclusiv medicină. 

Anul 1944. După bombardamentele sovietice întreaga Basarabie era numai ruine. Comportamentul noilor stăpâni ar putea fi caracterizat printr-un singur cuvânt - fărădelegea. (vezi: Alexandru Moraru” Cadrele bolşevicilor-1-2-3 în „Flux” ediţie de vineri din 20 ianuarie; 3 martie şi 28 aprilie 2006 ) 

Peste tot domina mizeria, bolile şi infecţia, multe aduse de sovietici odată cu păduchii. Lupta autorităţilor sovietice împotriva ţăranului român din Basarabia şi împotriva proprietăţii private au dus la foametea organizată din anii 1946-1947, care a luat mii de vieţi omeneşti (nici până azi nu s-a stabilit cifra  corectă a numărului oamenilor morţi de foame, şi se pare că pentru nimeni această informaţie nu prezintă interes, probabil fiindcă nu este vorba de minorităţi naţionale-Al.M.) şi a dat naştere a câteva sute de cazuri de canibalism (vezi: Al.Moraru „Canibalismul provocat de sovietici”(revista Historia (Bucureşti), nr. 4 din 2009 şi Al.Moraru  „Victimele terorii comuniste din Basarabia” vol.I (culegere de documente secrete sovietice)

Chişinău, 2010 )

Pentru a vă aduce în miezul subiectului, motivat prin faptul, de a percepe atmosfera, care domina în instituţiile medicale, situaţia bolnavilor şi a atitudinii lucrătorilor medicali faţă de bolnavi , vin în faţa Dvs. cu câteva documente inedite, traduse de autorul acestui documentar din limba rusă.

Primul document[i] pe care-l propun, este datat cu anul 1947  şi ziua de 7 ianuarie, adică când foametea  organizată de autorităţile sovietice era în toi. Când un copil lăsat fără supraveghere putea amăgit, luat” cu zahărelul” dus în casă străină, omorât şi mâncat; când morţii în loc să fie înmormântaţi erau mâncaţi, când mama pentru ai menţine pe ceilalţi copii în viaţă, îl omora pe cei mai mic, pentru a asigura hrană celorlalţi...

------------------

ORDINUL  nr. 4

al Direcţiei Generale ale Farmaciilor din RSS Moldovenească

                                                                             or.Chişinău

Controlul farmaciei nr.10 din or. Râbniţa (şeful farmaciei tov. Hesman) de farmacistul tov. Rozenfelid a stabilit următoarele:

1. Starea sanitară a farmaciei este nesatisfăcătoare, în farmacie, cu toate că lucrează  2 servitoare- este murdar, farmaciştii lucrează în halate murdare, iar unii lucrător absolut nu respectă  regulile igienie (de ex. tov.Ţiriulinic  are mâni murdare). 
2. Păstrarea medicamentelor este nesatisfăcătoare: preparatele de administrare lăuntrică se păstrează împreună cu cele pentru administrare externă.Din cauza unei păstrări inadmisibile unele medicamente, cum este ţiuretin,gvaiacol s-au stricat.Etichetele de pe lăzi nu corespund conţinutului: pe etichetă scrie „aspirină cu cofeină”, iar în ladă se află piramidon etc. 
3. Pregătirea medicamentelor  se face nesatisfăcător.Visela nu se spală.Şeful farmaciei tov. Hesman  a preparat cloroform cu ulei de camfor în sticlă în care s-a aflat cerneală,ca urmare conţinutul a căpătat culoarea  albastră; prafurile (probabil, se are în vedere medicamentele-praf) se risipesc. 
4. Evidenţa preparatelor toxice se  duce  greşit, cu devieri de la registru.De exemplu: pantopon este de facto mai mult cu 2,88 , iar morfina- cu 1,05 (în document nu este indicată unitatea de măsură) 
5. În farmacie se practică schimbarea ingredientelor ,adică devierea de la recetă, cu toate că în farmacie sunt prezente  medicamentele scrise în recetă.De exemplu: se înlocuieşte zahărul cu glucoză (receta tov. Ţiriulinic). 
6. Au fost semnalate cazuri , când instituţia  medicală a refuzat eliberarea medicamentelor, deşi în farmacie erau medicamentele solicitate: oxigenat de hidrogen (perechisi vodoroda) şi (ghidrarium ţianatum). 

Cu toate că au fost avertizați de laboratorul analitic de control, care a stabilit calitatea inferioară  a produselor finite, iar tov.Hesman  a primit  mustrare cu preîntâmpinare pentru munca nesatisfăcătoare în farmacie, tov.Hesman nu a tras concluziile cuvenite şi nu numai că n-a îmbunătăţit lucrul, dar a înrăutăţit situaţia şi mai mult.

O R D O N:

1. Motivat prin faptul, că tov.Hesman a adus  farmacia nr.10  într-o stare total deplorabilă, tov.Hesman sa fie eliberat din funcţie şi să i se interzică de a lucra în sistemul Direcţiei farmaceutice a RSSM nu numai  ca şef de farmacie, dar şi la o funcţie mai inferioară. 
2. Şef interimar al farmaciei nr.10 să fie numit tov.Ghenipeli începând cu 15 ianuarie 1947. 
3. Colaboratorului farmaciei nr.10 tov.Ţiriulinic pentru calitatea inferioară de pregătire a recetelor şi situaţia antisanitară  la locul de muncă  se dă mustrare cu preîntâmpinare.

În termen de 10 zile să fie executate propunerile din respectivul act.

Tov. Ghenipeli să primească prin act de la tov. Hesman toată marfa şi materialele preţioase din farmacie.Actul de primire-eliberare să fie întocmit în 2 exemplare: unul să fie anexat la documentele farmaciei , iar altul să fie prezentat  până la 20 ianuarie 1947.Primirea şi eliberarea  bunurilor farmaciei să se facă în prezenţa reprezentantului Direcţiei Generale ale farmaciilor din RSSM, tov. Rozenfelid, şi a tov. Ghenipeli şi   Hesman.

Tov. Hesman după transmiterea farmaciei să se prezinte cu documentele la DGF a RSSM.

Tov. Rozenfelid  să-l ajute pe tov.Ghenipeli să facă orfine generală în farmacia nr.10 , conform propunerilor propuse.

Prezentul Ordin să fie trimis tuturor farmaciilor.

Şeful Direcţiei Generale a Farmaciilor

din RSS Moldovenească   (semnat)  Leibman 

(ştampila)

------------------

S-ar putea crede, ce poate fi mai  rău şi mai trist când în ţară bântuie foametea, canibalismul ?

http://www.tribuna-basarabiei.ro/

Când un om simplu,căruia i s-au luat toate rezervele de hrană de catre funcţionarii bolşevici nu mai are nici o speranţă că va supraveţui . Când autorităţile sovietice după ce au „măturat” toate podurile oamenilor  de grăunţe, încep   să aducă câte ceva înapoi din produsele furate , pentru a le prezenta propagandistic „ajutor trimis de Stalin oamenilor muncii din Moldova”,unii din aceştea,chiar încep să creadă că Stalin s-ar gândi la ţăranul din Moldova...

În anul care a urmat 1948, situaţia în instituţiile medicale din RSS Moldovenească s-a înrăutăţit mai mult. Deoarece limba în care argumentez subiectul este limba documentelor,vă propun un document, care nu este altceva decât  o informaţie prezentetă Biroului CC al PC(b)  de către secretarul CR Leova al PC(b)M[ii] expediată  în ziua de 20 ianuarie 1948, cu numărul de înregistrare 6 :

„ Biroului CC al PC(b) pentru Moldova tov. Ivanov

   or. Chişinău

După alungarea ocupanţilor ( în original e: аккупантов ) germano-români (ca să vezi!-Al.M.) peste

hotarele RSSM, Comitetul Raional alături de restabilirea  organelor puterii de stat sovietice o mare atenţie a atras şi la restabilirea reţelei de instituţii medicale, inclusiv a restabilirii spitalului raional din Leova.

Focarul de epidemie a tifului (сыпной тиф) în prima perioadă după eliberarea raionului de nemţi, lipsa  personalului medical ( un singur medic cu studii medii speciale ) a creat o situaţie alarmantă.

Raicomul nu odată a solicitat de la CC  soluţionarea problemei cadrelor medicale şi auxiliare.

La sfârşitul anului 1944 şi începutul  anului 1945 în raion  au fost trimişi madicii:  Vilk, Faerştein,

Aron, Kogan,Vasserman  şi Gold. Toţi aceştea erau din familii bogate,unii din ei au făcut studii în Franţa, Italia,România la specialitatea terapeuţi.

Cu această  componenţă de medici, comitetul raional n-a putut să se descurce cu problemele ocrotirii sănătăţii.Motivele care au împiedicat  ar fi următoare:

1. Lipsa medicilor  de alte specialităţi ; 
2. Refuzul medicilor nominalizaţi de a se deplasa la lucru în localităţile rurale ; toţi au lucrat şi lucrează în oraşul Leova; 
3. Tendinţele acestora spre îmbogăţire, folosind metoda de primire a bolnavilor la domiciliu contra plată şi a vânzării acestora „celor mai bune medicamente din străinătate” din propriile rezerve; 
4. Practica particulară al fostului medic şef al spitalului şi  al altor medici. Faerştein avea patent oficial cu dreptul de a profesa practica medicală  particulară. 
5. Împotrivirea activă a acestor medici de a primi la lucru în spital şi policlinică a altor medici de altă naţionalitate. Acest moment este destul de convingător în cazul medicului chirurg Pastergelo ( numelui respectiv are corectări esenţiale-Al.M. ) Elisaveta Ivanovna şi a medicului chirurg  Gorbenco  Metislav Mihailovici.

Controlul riguros al al activităţii  spitalului a adus la  următoarele concluzii:

a) prin intermediul organelor MAI şi procuraturii  să se ducă o luptă cu practica particulară de acordarea serviciilor medicale la domiciliu,cu vânzarea „celor mai bune medicamente străine” 
b) este necesar de trimis în raion  medice de diferite specialităţi şi care să fie educaţi în spiritul realităţii   societice.

Dar în perioada de 3 ani , de a schimba-îmbunătăţi  mult în sfera ocrotirii sănătăţii  nu s-a reuşit.

Un şir întreg de probleme, care puteau fi soluţionate, n-au primit  susţinerea Ministerului Ocrotirii Sănătăţii (de ce? - asta ar putea fi o întrebare a unui joc interactiv pentru stimatul nostru cititor-Al.M.).

În primul rând,în anul 1945 în raion a fost repartizată madicul Pastergelo, rusoaică, care a făcut studiile la Institutul din Moscova (probabil se are în vedere Înstitutul de Medicină din Moscova-Al.M.).Din primele zile ea a insistat de a amenaja secţia de chirurgie şi sala de operaţii, pentru a nu permite acesteia să lucreze în spital, fostul medic şef Kogan, a pus la dubii specialitatea medicului nou-venit , apoi a organizat tot felul de comisii, aranjând diferite intrigi, a izbutit s-o concedieze.

Anterior, această concediere a fost recunoscută fără temei şi în cele din urmă Elisaveta Ivanovna a fost restabilită în servici. Pentru lipsa forţată de la servici pentru o perioadă de 8 luni,spitalul a achitat  suma de 12 mii ruble.

În al doilea rând, cel care a fost numit în funcţie de medic- chirurg Gorbenco M.M., de naţionalitate ucrainean, s-a apucat de lucru, a înfiinţat secţia de chirurgie, a desfăşurat o activitate binevenită a secţiei. Secţia de chirurgie a început să fie apreciată de populaţie şi medicul Gorbenco a devenit o autoritate pentru pacienţi.Certificatul privind activitatea secţiei se  anexează.

Cu toate acestea, din iniţiativa fostului medic şef Kogan, în jurul respectivului medic a fost organizat un lanţ întreg de intrigi, urmărind ca scop ştirbirea  autorităţii  chirurgului Gorbenco. În decembrie 1945  a ars clădirea secţiei de chirurgie a spitalului, fapt care a creat condiţii dificile pentru activitate normală a secţiei,dar şi în caeste condiţii secţia a lucrat bine.

În al treilea rând, concluziile noastre s-au redus la faptul, că dacă dorim să îmbunătăţim activitatea spitalului, este necesar de a schmba conducerea.Medicul şef să fie concediat.În această funcţie să fie numit un alt specialist. Prin aceasta se va îmbunătăţi atmosfera din colectiv, se va întări componenţa medicilor şi va fi lichidat familizmul.

Pentru lucrul prost în spital medicul Kogan a fost eliberat din funcţiile de şef al spitalului şi  de medic şef. Însă el nu a a dorit să plece nici în alt raion nici la alt spiral din raion.Kogan şi-a pus scopul de aşi întoarce funcţia din care a fost demis.

În perioada zilelor de 15-17 ianuarie pentru a controla plângerea medicului Kogan în raion a fost delegată în calitate de reprezentant al Ministerului Ocrotirii Sănătăţii Kamina Rahili Davâdovna, care şi-a îndreptat efortul  numai într-o singură direcţie-de al reabilita pe medicul Kogan şi pentru al restabili în funcţia anterioară.Despre acest lucru vorbeşte demersul medicilor,adresat pe numele meu, care se anexează.

Comitetul  Raional al partidului, consideră eliberarea lui Kogan din funcţiile de medic şef şi de şef al spitalului raional o hotărâre corectă, iar Ministerul unional (adică Ministerul Ocrotirii Sănătăţii al URSS-Al.M) nu are temei pentru restabilireaacestuia la lucru.

În calitate de medic el se caracterizează negativ, lucrând în funcţie de medic el nu completa istoria pacienţilor,în afară de careva date generale demografice (potrivit originalului-Al.Moraru) /numele bolnavului, fapt care arată  o indiferenţă faţă de popor. În loc de a lucra în spital el se ocupa de activitate particulară.

În calitate de administrator  s-a arătat impotent de a forma un colectiv apt de muncă. Nu a asigurat construcţia a 2 clădiri ale spitalului. Suma de 100 000 ruble, cheltuită chipurile pentru construcţie, pare a fi dubioasă  şi are nevoie de un control riguros din partea Ministerului Controlului de Stat.

Din punct de vedere politic, se caracterizează ca o persoană, care nu inspiră încredere. În 1945 a fost înlăturat de la lucrul comisiei de încorporare în armată, din motiv că pe oamenii sănătoşi îi scria bolnavi, împiedicînd prin aceasta completarea rândurilor în armata activă. (vezi: certificatul fostului şef al Comisariarului Militar Raional)

În perioada când se sărbătorea aniversarea a 30-a a Marii Revoluţii socialiste din Octombrie, pentru a-şi arăta influenţa şi autoritatea sa în rândurile personalului medical şi auxiliar a întreprins măsuri pentru ca colectivul spitalului să nu participe la demonstraţie. A devenit influent,numai din cauză, că personalul medical mijlociu este compus până ce din oameni cu puţină carte,care au fost instruiţi pe loc(certificatul membrului Biroului CR al PC(b)M, şeful secţiei raional al MSS(Ministerului Securităţii de Stat-A.M.) tov. Iaroşenco şi lista personalului medical al spitalului se anexează).

Comitetul Raional al partidului a considerat şi în prezent consideră că medicul Kogan trebuie de folosit la un lucru în altă parte.Influenţa lui Kogan asupra medicilor, mai este asigurată şi prin faptul că, în oraş lucrează medicul Golid, ginerele  lui Kogan. Sora lui Kogan lucrează la spital la funcţia de şefă al laboratorului.

Această influenţă se mai confirmă şi prin faptul, că în luna decembrie,din cauză că în raion a izbucnit un focar de tif (сыпной тиф) a formată o comisie extraordinară  de luptă cu epidemia,la care a hotărât întărirea medicilor după fiecare sector. Cu regret, această hotărâre n-a fost îndeplinită de medici. Am fost nevoiţi să recurgem la măsuri de presiune suplimentară.

Reeşind din cele expuse mai sus, Comitetul Raional de partid consideră necesar:

a) de a da dispoziţie Ministerului unional de a nu-l restabili pe Kogan la servici;

b) de al rechema din raion pe ginerele lui Kogan-medicul Golid;

c) de a-i rechema din raion pe medicii Aron şi Faerştein;

d) de a trimite în raion în locul acestora  medici educaţi  de şcoala sovietică şi de realitatea sovietică.

Pentru organizarea  lucrului de ocrotire a  sănătăţii în raionul de frontieră aceste condiţii sunt minimale.

Secretarul CR Leova al PC(b)M    / semnat / Kiverin”

Aceeaşi situaţie era in majoritatea raioanelor din RSSM , unde nu te întorceai cu ochiul liber se vedea activitatea astfel de caracatiţe în  structurile medicale.Totul era sub controlul lor, de la cele mai mici farmacii pînă la funcţiile importante  din respectiva ramură. Sistema acestora fiind bine organizată  făcea ravagii prin policlinici şi spitale.Îmbogăţirea de pe sama bolnavilor devenise o prioritate pentru asemenea structuri  criminale.Daca nu vom fi naivi, vom putea înţelege ca asemenea căpuşe activau cu succes peste tot acolo unde se putea primi bani nemunciţi sau funcţii nemeritate.

Vă mai propun un document şocant în opinia mea, care face puţină lumină în situaţia din RSSM în perioada primului trimestru al anului 1953.El a fost depistat din fondul arhivistic al Procuraturii RSSM şi este depozitat la Arhiva Naţională a Republicii Moldova.

Pregătind acest documentar pentru tipar, am hotărît respectivul document să-l prezint stimatului nostru  cititor în limba originalului (adica rusa) [iii]:

« № 9-304/622    2 апреля 1953 г.

Совершенно  секретно

Главному Прокурору СССР

Государственному Советнику Юстиции I класса

Товарищу  Сафонову Г.Н.

С П Е Ц И А Л Ь Н О Е     Д О Н Е С Е Н И Е

                                              Об аресте некоторых врачей , занимавшихся

                                              вредительством и антисоветской агитацией.

В январе –марте месяцах 1953 года органами МГБ МССР с санкцией прокурора МССР и прокурора  Тираспольского округа было арестовано несколько врачей , которые занимались вредительством и проведением среди населения антисоветской агитации.

Расследованием установлено, что врачи г.г. Бендеры и Тирасполя Финкельштейн  Шулим Абрамович , Тульчинский Маркус Ицкович , Касап Ихель Иделевич  и Боровский Павел Петрович происходят из семей крупных торговцев , медицинское образование  получили за границей .

Финкельштейн , Тульчинский и Касап , обучаясь в Падуйском  и Моденском  университетах в Италии , добровольно вступили в фашистскую организацию «ГУФ»(группа университетских фашистов ), целью которой являлась борьба с коммунистическим и рабочим движением ,укрепление фашистской диктатуры в Италии.

Все перечисленные лица имели фашистские членские билеты , регулярно платили членские взносы  и пользовались  различными  привилегиями со стороны фашистских властей(бесплат-ный  проезд по железной дороге, бесплатное  посещение театров , пониженные цены на питание и.т.д. ).  

Оставаясь на буржуазно-националистических позициях, перечисленные выше обвиняемые на протяжение  ряда лет в Молдавии систематически среди окружающих их лиц проводили антисоветскую агитацию  националистического характера.

Установлено , что Финкельштейн , Тульчинский , Касап и Боровский ненавидели Советскую власть и русский народ. В беседах  с приближенными  ими лицами оскорбительно отзывались о русской культуре и науке , клеветали на русских ученых , восхваляя при этом культуру и науку западно-европейских  капиталистических стран и особенно США.

Все арестованные имели радиоприемники , посредством которых  слушали антисоветские радиопередачи «Голос Америки» и «Би-би-си» а затем распространяли среди населени разные  антисоветские измышления. Обвиняемые Финкельштейн, Тульчинский , Касап  и

Боровский клеветали на национальную политику  Советского государства. Открыто заявили,

что якобы Советское правительство всячески притесняет  евреев, не дает им никаких прав  и что пролетарская диктатура аналогична фашистской .

Проводя антисоветскую националистическую агитацию, обвиняемые вместе с тем восхваляли врагов народа Троцкого, Бухарина, Зиновьева и других.

Произведенной специальной медицинской комиссией проверкой  врачебной деятельности обвиняемых  Финкельштейн  и Боровского  установлен ряд  фактов преступной  вредительской  деятельности  с их стороны.

В своем акте от 4 марта 1953 года медицинская комиссия под председательством профессора

Рыжова  отметила, что  медицинская документация в роддоме и городской больнице находится

в хаотичном  состоянии , многие записи и история болезней отсутствуют, отдельные страницы

вырваны и заменены другими , имеется множество дописываний,  которые произведены после

смерти больных. Проверкой историй болезней установлен  ряд случаев , где смерть больных

была связана  с преступным отношением к своим обязанностям  со стороны врачей Боровского

и Финкельштейн.

В своем заключении медицинская  комиссия  по поводу умершего Цуркан записала:»Причина

болезни  выяснена  не была. Вместо лечения  Цуркан  получил большое количество морфия.

Смерть Цуркан  последовала  от отравления  морфием.»В протоколе вскрытия трупа и  в истории  болезни  причина смерти не указана, протокол вскрытия врачем не подписан.

В  заключении  комиссии в отношении больной Екатеринской  записано, что ей было операция

- резекция ребра и вставлены  резиновые дренажи. 3 апреля 1949 года больная,  в тяжелом состоянии, была выписана  врачем  Боровским из больницы , а 24 мая 1949 года  она вновь

поступила  в больницу в тяжелом состоянии, где вторично оперирована  и во время операции

умерла.

В заключении медицинской комиссии в отношении больной Екатеринской  указано, что смерть последовала  в результате  неправильных действий врача Боровского и неправильного ее лечения .

Допрашиваемая 28 февраля 1953 года в качестве свидетеля медицинская сестра больницы Куликова Дарья Петровна по этому вопросу показала следующее:

«…Боровский буквально зарезал больную на столе, что он с ней делал было ужасно, он перевернул все легкие , изрезал ей всю грудь , но трубок так и не изъял , так как Екатеринская умерла на операционном столе…»

12 июля 1950 года в Бендерскую больницу по поводу кишечного кровотечения  поступил больной Золотой Сергей И.., что было подтверждено консультацией врача Боровского, а 14 июля Боровский  произвел больному  Золотому операцию, по поводу которой врач Боровский в истории болезни записал «патолого-анатомических изменений со стороны желудка не отмечается «.

Комиссия отмечает, что, не найдя источника кровотечения , Боровский совершенно безосновательно произвел  резекцию(удаление)2/3 желудка , а на второй день больной умер.

По этому факту медицинская комиссия  записала:

«Больной Золотой С.И.  не нуждался  в произведенной ему операции- удаление 2\3 желудка.

Резекция желудка способствовала  наступлению смерти.»

В целях скрытия этого факта , запись патанатома  в истории болезни о причине смерти Золотого отсутствует , не найден также и протокол  патолого-анатомического вскрытия.

В акте  медицинской комиссии по гинекологическому отделению роддома, где главвраче работал  арестованный Финкельштейн , так-же  установлены  факты  преступного с его стороны отношения к лечению и оперированию больных. 
5 апреля 1952 года в больницу поступила  больная Раца Пелагея Яковлевна по поводу полного выпадения матки, а 6 мая 1952 года она была врачом  Финкельштейн оперирована (подшивание матки к брюшной стенке), 13 мая 1952 года больная умерла.

При вскрытии оказалось, что больная страдала туберкулезом позвоночника , кроме того у нее был горб , но до операции этого установлено не было. В связи с этим  в заключении комиссии по этому вопросу записано следующее:

«Оперирование больной без элементарного обследования, при котором  просмотрен  был явный  туберкулез костей и желез , является совершенно недопустимым в медицинской практике. Смерть последовала от перитонита , развитию которого  способствовало наличие туберкулеза.»

В медицинском заключении комиссии приведены и другие факты преступного отношения к больным  со стороны врача Финкельштейн , в результате чего наступила смерть или инвалидность.

Кроме указанных лиц , в городе Кишиневе также арестована группа врачей и сионистов, которые  на протяжение ряда лет  систематически занимались  антисоветской деятельностью распространяли всевозможные клеветнические измышления по адресу руководителей партии

и Советского правительства.

Расследованием установлено, что группа врачей: Зайдман Яков Иосифович,  Гольдберг Яков Маркович, Писаревский Илья Самойлович,  Табак Яков Шулимович, Френкель Хаим Гершкович, начиная  с 1946 года  еженедельно – по субботам, собирались у себя на квартирах где слушали  антисоветские радиопередачи «Голос Америки» и «Би-би-си» и тут же возводили всевозможную  похабную  антисоветскую  клевету на советскую власть и ее действительность.

Питая злобную ненависть к Советской власти,  эта группа в течение 6 лет  проводила активную антисоветскую  деятельность , восхваляя  при этом  условия жизни и культуру капиталистичес- ких  стран.

Арестованные Каплун Яков Зусевич и Урфирер Нухим Мошкович, являясь  в прошлом 

членами  националистической  партии сионистов и оставаясь  убежденными  националистами, на протяжении ряда лет  проводили среди населения националистическую  антисоветскую агитацию.

Допрошенные в качестве обвиняемых , вышеперечисленные лица виновными себя признали полностью. 
В отношение 6 человек арестованных расследование уже окончено, а в отношение  группы врачей – 4 человека следствие будет  окончено в ближайшие дни.

Следует отметить, что  об участие  в фашистской организации группы врачей-Финкельштейн, Тульчинского, Касап , Боровского и других МГБ  МССР было известно  еще более 3 лет назад, но арестованы  они только в 1953 года.

До сих пор еще продолжают работать врачами  некоторые бывшие члены фашистской организации «ГУФ» - Оснас  Шулим Иосифович (сын крупного торговца), Рейномен Борис Нусимович и другие. Активной разработки их, видимо, не ведется.

2/IV-53 г.

ПРОКУРОР  МОЛДАВСКОЙ  ССР                           ОСИПОВ «

Государственный Советник Юстиции Ш класса   

Nu prea imi place să comentez documentele ,care  le pregătesc pentru publicare. În primul rînd  de aceea  că documentul de la sine aduce o încărcătură informaţională a timpului, iar în al –doilea  rînd ofer posibilitatea stimatului cititor de a-şi  forma singur opinia şi a trage concluziile necesare.

Sigur ca sunt cazuri, cînd e necesar un comentariu al unui specialist  în materie-atunci cînd în document   lipseşte limita cronologică; sau nu e clar cine a semnat documentul; sau cui îi este adresat  în cazul cînd acest document nu este altceva decît o corespondenţă, se indică doar numele mic si numele tatălui (mă refer la documentele ruseşti si sovietice) etc.

Probabil , că dacă medicii nominalizaţi din ultimul document nu se implicau în politică, puteau „trata” încă mulţi pacienţi din RSS Moldovenească.

Am pegatit şi publicat o mulţime de articole documentare  despre regimul totalitar comunist, în cazul dat însă , vina regimului este mai minoră decît crimele în serie făcute de  oamenii în halate albe.

Nu regimul le-a ordonat să ţină în condiţii antisanitare sute de spitale, farmacii şi policlinici.

Nu regimul le-a ordonat  să ascundă medicamentele deficitare sau să le vîndă cu preţur speculative.

Nu regimul le-a ordonat  prin mită să ajungă la funcţii înalte,ca apoi să angajeze numai conaţionali

Nu regimul le-a ordonat să încalce grosolan jurămîntul lui Hipocrate.

Nu regimul le-a ordonat să fure utilajul şi instrumentele medicale din spitale pentru a practica particular.

Nu regimul le-a ordonat să elibereze certificate false contra bani, celor ce se eschivau de serviciul militar

Nu regimul le-a ordonat să se îmbogăţească pe sama nenorocirilor omeneşti.

Cam  astfel stau lucrurile în perioada propusă. Şi vreau să afirm, că prin mari efortuli au trecut mulţi medici moldoveni, pînă au reuşit  să depăşească criza artificială creată de tot felul de căpuşe mafiotice.

Dar iată aici de acum este vina regimului.

[i] Arhiva Naţională a RM, F. 3085, inv.1, d. 129, f. 44

[ii] Arhiva Organizaţiilor Social-Politice a RM, F.252,inv.1,d.134, f.1, f.1v, f.2.

[iii] Arhiva Naţională a RM , F.3085, inv. 1 , d.693, f. 12-16

Sursa: Tribuna Basarabiei / Alexandru Moraru