Pe 28 iunie 1940, România a primit
un ultimatum din partea Uniunii
Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a
armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru cunoscut ca
Basarabia şi din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care
retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era
ameninţată cu război.
Datorită presiunilor conjugate de la Moscova şi de la Berlin,
administraţia şi armata române s-au retras pentru a evita războiul.
Aceste evenimente au apărut în contextul mai larg în care Germania
Nazistă şi Uniunea Sovietică îşi reîmpărţeau sferele de influenţă în
Europa Răsăriteană şi se pregăteau pentru declanşarea celui de-al doilea
război mondial.
În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, şi nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucrainiană. Odată cu proclamarea RSS Moldoveneşti, RSSA Moldovenească, republică autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a fost împărţită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică şi Ucraina. Ocupaţia sovietică a fost întreruptă pentru scurtă vreme în 1941, după ce România a declanşat operaţiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operaţiunii Barbarossa), dar teritoriile au fost în cele din urmă recuperate de sovietici în 1944.
Amintim că pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică şi Germania Nazistă au semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, un pact de neagresiune care conţinea un protocol adiţional secret cu hărţi, pe care erau trasate linii de demarcaţie în Europa Răsăriteană, frontiera zonelor de interes ale celor două puteri. Basarabia s-a numărat printre regiunile pe care sovieticii şi naziştii şi le-au împărţit prin pactul din 23 august 1939.
Dintr-o populaţie de 3.776.000 de locuitori, (în conformitate cu rezultatele recensământul din 1930), în teritoriile ocupate de URSS, 2.078.000 (55%) erau etnici români. Peste 200.000 de locuitori de toate etniile s-au refugiat în România în cele câteva zile care au urmat după 28 iunie. Guvernul român a căutat să evite, chiar dacă doar temporar, un război cu Uniunea Sovietică. Ca urmare, toate instalaţiile militare au fost cedate fără a fi distruse şi fără a se trage un singur foc de armă, armata română având ordine stricte să nu răspundă niciunei provocări.
În revista Time din 1 iulie 1940, se relata: „În această săptămână, avioane ruseşti au început să facă zboruri de recunoaştere deasupra Basarabiei. Mai apoi au fost semnalate ciocniri de frontieră de-a lungul râului Nistru. Deşi armata română a simulat rezistenţa pentru a se lua act, nu are nicio şansă să oprească ruşii fără ajutor, iar Germania a admis deja pretenţiile Rusiei pentru Basarabia în negocierile secrete din anul trecut. România şi-a acceptat destinul în noua Europă pe care Hitler o plănuieşte. Ea va pierde de asemenea Transilvania în faţa Ungariei şi probabil o parte a Dobrogei în favoarea Bulgariei [...]. Rusia a fost preocupată de consolidarea propriei poziţii în estul Europei lui Hitler. În urma ocupării [de către URSS] Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, aceste trei ţări au stabilit guverne de stânga, care par că deschid drumul către sovietizarea completă. [...] Germania priveşte cu calm ocupaţia. Calmul Germaniei a fost fără nicio îndoială real, de vreme ce înţelegerile de anul trecut i-au dat Rusiei mână liberă în statele baltice şi în Basarabia.”
referință: Wikipedia
În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, şi nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucrainiană. Odată cu proclamarea RSS Moldoveneşti, RSSA Moldovenească, republică autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a fost împărţită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică şi Ucraina. Ocupaţia sovietică a fost întreruptă pentru scurtă vreme în 1941, după ce România a declanşat operaţiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operaţiunii Barbarossa), dar teritoriile au fost în cele din urmă recuperate de sovietici în 1944.
Amintim că pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică şi Germania Nazistă au semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, un pact de neagresiune care conţinea un protocol adiţional secret cu hărţi, pe care erau trasate linii de demarcaţie în Europa Răsăriteană, frontiera zonelor de interes ale celor două puteri. Basarabia s-a numărat printre regiunile pe care sovieticii şi naziştii şi le-au împărţit prin pactul din 23 august 1939.
Dintr-o populaţie de 3.776.000 de locuitori, (în conformitate cu rezultatele recensământul din 1930), în teritoriile ocupate de URSS, 2.078.000 (55%) erau etnici români. Peste 200.000 de locuitori de toate etniile s-au refugiat în România în cele câteva zile care au urmat după 28 iunie. Guvernul român a căutat să evite, chiar dacă doar temporar, un război cu Uniunea Sovietică. Ca urmare, toate instalaţiile militare au fost cedate fără a fi distruse şi fără a se trage un singur foc de armă, armata română având ordine stricte să nu răspundă niciunei provocări.
În revista Time din 1 iulie 1940, se relata: „În această săptămână, avioane ruseşti au început să facă zboruri de recunoaştere deasupra Basarabiei. Mai apoi au fost semnalate ciocniri de frontieră de-a lungul râului Nistru. Deşi armata română a simulat rezistenţa pentru a se lua act, nu are nicio şansă să oprească ruşii fără ajutor, iar Germania a admis deja pretenţiile Rusiei pentru Basarabia în negocierile secrete din anul trecut. România şi-a acceptat destinul în noua Europă pe care Hitler o plănuieşte. Ea va pierde de asemenea Transilvania în faţa Ungariei şi probabil o parte a Dobrogei în favoarea Bulgariei [...]. Rusia a fost preocupată de consolidarea propriei poziţii în estul Europei lui Hitler. În urma ocupării [de către URSS] Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, aceste trei ţări au stabilit guverne de stânga, care par că deschid drumul către sovietizarea completă. [...] Germania priveşte cu calm ocupaţia. Calmul Germaniei a fost fără nicio îndoială real, de vreme ce înţelegerile de anul trecut i-au dat Rusiei mână liberă în statele baltice şi în Basarabia.”
referință: Wikipedia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu