Dedicat omagiatului istoric român Ion CalafeteanuO trăsătură de caracter a noilor stăpîni era vigilenţa şi credinţa oarbă în dogma stalinistă, căutarea în permanenţă a „duşmanilor poporului-servitori ai imperialismului mondial”. În viziunea lor în şcoala sovietică căutau să se infiltreze oameni cu concepţii burgheze pentru a influenţa tînăra generaţie.
Multor oameni din Basarabia, pentru a căpăta o funcţie de la noile autorităţi, le era foarte dificil să se coboare la nivelul "cărturarilor" cu 2-3 clase sovietice şi să înveţe limba „moldovenească” . Cei care deja primiseră o funcţie, indiferent care: medic, agronom, zootehnician, educator sau învăţător, erau trecuţi printr-un filtru nkvd-ist, pentru a se verifica dacă sunt credincioşi puterii. Cei care nu treceau acest test erau eliberaţi imediat şi ţinuţi în vizorul miliţiei (un fel de poliţie care era supusă nu numai organelor de profil, ci şi tuturor structurilor de partid-Al. M) sau şi mai grav - luaţi la evidenţă de organele NKVD-ului.
Propun un document întru susţinerea celor expuse:
23 septembrie1948
Secretarului CC al PC(b) al Moldovei tov. Covali
SCRISOARE INFORMATIVĂ
„Privind completarea cu cadre didactice a raionului Leova pentru anul de învăţămînt 1948-1949.
Pe parcursul anului 1948, din motiv că nu inspiră încredere politică, din funcţia de învăţător au fost eliberaţi 7 oameni şi mai este necesar din aceleaşi motive să fie eliberaţi încă 8 oameni.
Ţinînd cont, că Leova este un raion de frontieră, Comitetul raional de partid solicită CC al PC(b)M să influenţeze Ministerul Învăţămîntului, ca acesta să completeze cu cadre didactice întregul raion, în deosebi şcolile medii şi cele cu 7 clase. Din considerente politice, rugăm să fie înlocuiţi cei 8 învăţători.
Secretarul CR Leova al PC(b)M Mihailov"
Tot despre grija faţă de tânăra generaţie vorbeşte şi fragmentul din documentul de mai jos. De la tribuna unei şedinţe importante de partid din 1946 au fost rostite următoarele cuvinte:
"Iată numai un exemplu din Niciujeni, raionul Răspopeni (probabil că denumirea localităţii este schimonosită – Al. M.). Acolo o adolescentă de 15 ani a furat ceva. Ea a fost bătută cu bestialitate şi purtată prin tot satul, iar secretarul sovietului cu o sulă pentru ciubotărie i-a spart gurguii de la pieptul fetiţei încă neformat a băgat o sîrmă prin ei de care a agăţat tăbliţa cu inscripţia „Sînt tîlhăriţă” .
Este greu de imaginat o asemenea cruzime, o atitudine antiumană
împotriva copiilor de către autorităţile sovietice. Asemenea pedepse
erau caracteristice numai perioadelor sclavagiste şi medievale. Mulţi
dintre demnitarii sovietici aveau proprietăţile unui cameleon, o jivină
care îşi schimbă culoarea după anturaj, punînd de fiecare dată
interesele meschine, setoase de putere şi facilităţi în prim plan.Dar să nu ne abatem de la perioada propusă. Vă propunem un fragment al unui document, care demonstrează cum, un prim - secretar al CR al ULCTM, membru al partidului lui Lenin-Stalin a ajuns în armata sovietică, cum după prima bătălie, sortită cu înfrîngere, cînd este luat prizonier colaborează cu nemţii, căpătuindu-se şi cu un grad şi funcţie. Cînd au venit americanii, a trecut în serviciul lor. Aceştia însă nu s-au folosit mult de serviciile lui, fiind predat ruşilor, adică armatei sovietice. Dar nici de data aceasta nu se pierde, în scurt timp izbuteşte să fie numit în funcţie de prim-secretar al CR al comsomolului din Moldova:
30 noiembrie 1950
Şefului-adjunct al secţiei organelor comsomolului al CC
al ULCT din URSS tov. Meseaţev N.N.
CERTIFICAT
„Despre motivele eliberării lui Belous P. Ia. din funcţia de prim-secretar al CR Slobozia al ULCTM.
Belous I. Ia s-a născut în anul 1923, ucrainean, studii medii. Prin Decizia Biroului CR Slobozia al PC(b)M din 18 noiembrie 1950 Belous P. Ia. a fost exclus din PC(b)M şi eliberat din funcţia de prim-secretar al CR Slobozia al ULCTM. De la organele securităţii de stat au parvenit materiale care–l demască pe Belous P. I . în înşelăciune a organelor sovietice şi de partid.
Aflîndu-se în rîndurile Armatei Sovietice (conform originalului-Al. M.) în august 1942 el a căzut prizonier la nemţi lîngă oraşul Rostov-pe-Don. Din august pînă în martie 1945 Belous s-a aflat în unul din lagărele de prizonieri din Elzas-Lotaringia. Întrînd în încrederea şi respectul organelor germane de reprimare, Belous a fost înaintat la gradul de plutonier.
Cînd armatele americane au eliberat lagărul de deţinuţi, Belous binevol s-a angajat în serviciul armatei americane, dar la 13 mai 1945 comandamentul american l-a transmis pe Belous comandamentului sovietic.
În rîndurile Armatei Sovietice, Belous deseori încălca disciplina militară, a luat drumul discreditării organelor puterii sovietice, se ocupa cu propagandă antisovietică. Multe mărturii confirmă, că Belous deseori se exprima că va trece de partea armatei americane, deoarece acolo condiţiile de viaţă sunt mult mai bune.
Toate aceste fapte, în timpul cînd a intrat în rîndurile PC(b) al URSS Belous le-a tăinuit.
Secretarul CC al ULCTM Iu. Prostosinschii”
Cam astfel stau lucrurile, unde-i bine acolo-i şi patria lor! S-ar putea întîmpla, că acest Bielous azi să aibă un piept plin de medalii şi să povestească tinerii generaţii cît sânge a vărsat pentru libertatea noastră. Mai laconic spus indiferent de unde au venit aceste cadre – Ucraina, Rusia sau Bielorusia, indiferent în ce funcţii se aflau, etc., comportamentul lor era identic.
Nici documentul ce urmează, nu poate fi calificat la excepţii?! (fragment) :
„(Din Procesul-verbal nr.73 al şedinţei Biroului CC al PCM, §15 din 27.07. 1945) Decizia CR Dubăsari al PC(b)din Moldova despre excluderea din membri de partid al lui Lamzin P.G.
Lamzin Piotr Gheorghievici – născut în anul 1906, membru al PC(b) din URSS din anul 1929, biletul de partid nr., funcţionar, rus, studii superioare incomplete, a lucrat ca şef al secţiei raionale Dubăsari ale NKGB (Narodnîi Komisariat Gosudarstvennoi Bezopasnosti-Comisariatul Norodnic al Securităţii de Stat-Al. M.).
La 27 iunie 1945 CR Dubăsari al PC(b) din Moldova l-a exclus din membru al biroului comitetului raional de partid, concediat din serviciu şi exclus din rîndurile partidului pentru samavolnicie, beţii sistematice şi tentative de viol a femeilor.
S-a stabilit: Lamzin P.G. în perioada de activitate în raionul Dubăsari a comis un şir întreg de nelegiuiri, iar cu comportamentul său nepartinic sa compromis ca comunist şi ca lucrător al organelor NKGB.
În ianuarie 1945 a primit la secţia raională a NKVD-ului un pistol, pentru a-l utiliza în scopuri de serviciu, dar în aprilie 1945 s-a îmbătat şi l-a pierdut. În luna mai 1945, aflându-se în kolhozul „13 let Octeabrea”, împreună cu preşedintele sovietului sătesc şi şeful pentru gospodărie al kolhozului nominalizat au făcut o beţie, care a ţinut toată ziua. În stare de ebrietate a intrat şi pe la grădiniţa de copii, unde s-a purtat netacticos.
La toate avertizările pe care le-a avut, inclusiv beţiile care-l compromit, Lamzin nu reacţiona, admitea tot felul de beţii şi în acest hal apărea în locuri publice.”
Hotărîrea CC-ului asupra acestei probleme a fost de a modifica hotărîrea CR Dubăsari şi în loc de excludere din partid, respectivul a primit o mustrare aspră cu înscriere în fişa personală. Lui Lamzin P.G. i s-a interzis timp de 2 ani să ocupe posturi responsabile. Asta-i tot. Cînd eşti cu musca pe căciulă e greu să judeci pe alţii, cu atît mai mult pe ai tăi, şi mai ales cînd e vorba de un ofiţer al serviciilor secrete sovietice.
Tot despre un „comportament civilizat” este vorba în Hotărârea CR Tîrnova al PC(b) din Moldova privind excluderea din partid a lui Perechidailov C.M.
„Perechidailov Chiril Mihailovici – anul naşterii 1914, membru al PC(b) al URSS din anul 1940, biletul de partid nr., ucrainean, funcţionar, studii primare. În momentul apariţiei dosarului lucra şef-adjunct al secţiei raionale Tîrnova al NKVD-ului. În prezent lucrează împuternicit operativ al secţiei judeţene Soroca al secţiei NKVD.
S-a stabilit: Perechidailov C.M., activînd în raionul Târnova, sistematic se dedica beţiilor şi s-a compromis ca comunist. La 10 octombrie 1944 şi-a permis o beţie şi comportament huliganic în apartamentul lui Grigorievscaia. În timpul scandalului ghimnastiorca (un fel de cămaşă din stofă groasă, pe care o purtau soldaţii şi ofiţerii sovietici-Al. M) în care se afla şi biletul de partid a fost aruncată în stradă. A doua zi, participanţii la beţie i-au înmînat lui Perechidailov ghimnastiorca şi biletul de partid. La 29 octombrie 1944 a participat la o altă beţie. În stare de ebrietate şi scandal i s-au furat biletul de partid şi alte documente. Biletul de partid n-a fost găsit...”
Toţi ocupanţii erau plini de importanţă, cu aere de superioritate faţă de populaţia băştinaşă, cu un comportament obraznic şi violent, lacomi şi hrăpăreţi, dînd interesului personal şi burtei proprii importanţă republicană. Cu cît funcţia era mai înaltă, cu atît posibilităţile de îmbogăţire fără muncă erau mai sigure, iar riscul de a fi pedepsit era nul.
Documentele selectate, traduse din limba rusă de autorul acestor rânduri şi incluse în prezentul material sunt documente, care au fost scrise de instituţii sovietice prestigioase, autoritare .
Către începutul anului 1944 situaţia de pe frontul de est se schimbase în favoarea URSS, lucru care a devenit posibil datorită victoriei ruşilor de la Stalingrad. Deja în primăvară cîteva raioane din nordul Basarabiei au fost reocupate de oştirile sovietice.
Comportamentul ocupanţilor este previzibil în toate perioadele istorice, în care se includ batjocora şi violenţa faţă de băştinaşi, lipsa unei frici, că vor fi pedepsiţi pentru faptele săvîrşite. Mai laconic - învingătorii nu se judecă!
Concomitent cu ocuparea funcţiilor, caselor şi apartamentelor băştinaşilor s-au luat toate măsurile pentru a se căpătui cu salarii exagerat de mari.
O scrisoare adresată lui G. M. Malencov, secretarul CC al PC(b) al URSS semnată de secretarul CC al PC(b)M N. Salagor, care menţionează următoarelor :
CERTIFICAT
În RSS Moldovenească sunt 6 Comitete judeţene de partid: Bălţi, care include 14 raioane, Bender-9, Soroca-9,Chişinău-8, Orhei-8 şi Cahul-6.
Pînă în prezent, problema privind salariul lucrătorilor responsabili a comitetelor judeţene de partid n-a fost rezolvată. Pînă la soluţionarea finală a problemei privind salariul cadrelor de partid judeţene a fost stabilite salariile lucrătorilor de partid de categoria I ale comitetelor săteşti: prim-secretarii comitetelor judeţene - 1300 de ruble pe lună, II secretari-1100 ruble, şefii de secţii-800 ruble, instructorii din secţii-600 ruble, şefii sectoarelor speciale-800 ruble şi ajutorii secretarilor-600 ruble pe lună.
În prezent chestiunea privind majorarea salariului secretarilor unor comitete judeţene a fost înaintată la CC al PC(b) al Moldovei. Noi considerăm că problema este pusă corect şi la timp. Biroul CC al PC(b)al Moldovei a discutat la 5 iunie 1944 această problemă şi a considerat oportun înaintarea unui demers către CC al PC(b) al URSS despre majorarea salariului lucrătorilor responsabili ai Comitetelor judeţene de partid din Moldova. Noi propunem stabilirea următoarelor salarii lunare:
- Prim- secretarilor - 1500 ruble
- Secretarilor II - 1400 ruble
- Sefilor de secţii - 1100 ruble
- Instructorilor din secţii 800 ruble
- Şefilor secţiilor speciale 1000 ruble
- Ajutorilor secretarilor 700 ruble
Trudiţi-vă şi întrebaţi-i pe persoanele în etate, care era valoarea, sau puterea de cumpărare a sumelor mai sus menţionate, ca să înţelege-ţi că acestea alcătuiau o avere întreagă în respectiva perioadă.
Ocupanţii n-au uitat nici de ocrotirea sănătăţii, luînd un şir de măsuri şi hotărîri, care de facto au transformat propria lor sănătate într-un patrimoniu naţional. Încă nu se terminase cel de-al II război mondial iar în locurile cele mai pitoreşti ale Basarabiei, în imobilele mănăstirilor, spitalelor, şcolilor erau amenajate sanatorii şi case de odihnă pentru cadrele de partid staliniste. În cîteva cazuri au fost construite clădiri noi pentru aceleaşi necesităţi.
Şeful Direcţiei Administrative al CC al PC(b) al URSS Krupin într-o circulară secretă din 18 aprilie 1944 scria secretarului CC al PC(b) din Moldova Salogor:
„În legătură cu solicitările comitetelor regionale, privind repartizarea lucrătorilor de partid bolnavi la tratament, inclusiv şi la sanatorii, Direcţia Administrativă al CC al PC(b) al URSS vă comunică următoarele:
1. Condiţii adecvate pentru tratamentul lucrătorilor de partid trebuie de asigurat în primul rînd pe loc, folosind sanatoriile şi casele de odihnă de pe loc. Cheltuielile necesare pentru plata foilor de tratament în sanatoriile şi casele de odihnă locale sînt prevăzute din contul bugetului local la fondul indemnizaţiilor de tratament pentru activul de partid.
2. Deplasarea la tratament al lucrătorilor de partid peste hotarele regiunii lor în spitale şi sanatorii trebuie de efectuat numai cînd nu există condiţii necesare de a organiza tratamentul pe loc. În acest caz, e necesar de a trimite din timp la Direcţia Administrativă a CC a PC(b) al URSS un demers cu o informaţie amănunţită despre boală şi bolnav semnat de medicii care-l tratează şi despre necesitatea de deplasare a bolnavului; în cazuri de urgenţă, aceste informaţii se transmit prin telegraf. Lucrătorii de partid se pot deplasa la Moscova sau în alte regiuni pentru tratament numai în cazul, cînd au primit confirmare despre deplasare de la Direcţia Administrativă a CC al PC(b) al URSS.
3. Direcţia Administrativă a CC asigură tratamentul lucrătorilor responsabili din aparatul de partid, aflat la bugetul partidului. Personalul gospodăresc şi auxiliar al organizaţiei de partid şi colaboratorii arhivelor de partid, instituţiilor de studiere a istoriei partidului ("istpart"), gazetelor, editurilor, care se află la bugetul local al sovietelor, trebuiesc trimişi la tratament prin secţiile regionale şi raionale de ocrotire a sănătăţii (Narcomzdrav) sau sindicate.
4. Toate achitările băneşti necesare pentru lucrătorii de partid trimişi la tratament se înfăptuesc de către organizaţiile locale de partid; tot pe loc se hotărăşte eliberarea îndemnizaţiilor medicale pentru aceştia.
5. La eliberarea foilor de tratament în sanatorii şi case de odihnă, 20% din costul acesteia o plăteşte lucrătorul de partid.
6. Este necesar de avertizat lucrătorii de partid trimişi la tratament, că în sanatorii şi casele de odihnă alimentaţia este asigurată în condiţii generale potrivit normelor stabilite de Harcomtorg (Comisariatul Norodnic pentru comerţ - Al. M.) al URSS şi nu există posibilitatea de a aloca fonduri suplimentare."
Să nu uităm, că mai era pînă la sfîrşitul războiului mondial. Pentru acesta erau nevoie de multe resurse materiale şi financiare. Atît pe front cît şi în spatele lui oamenii erau într-o situaţie de nedescris. Sutele de mii de răniţi aveau nevoie de tratament şi medicamente; peste tot domnea sărăcia, foametea şi mizeria. Cu toate acestea, ocupanţii nu puteau ştirbi din cheltuielile rezervate pentru scumpa lor sănătate, motiv din care, cu toate că aveau nişte salarii decente, ei achitau doar 20% din costul nominal al foilor de tratament sau de odihnă.
Cred că e cazul să facem o paranteză şi să vorbim puţin despre atitudinea populaţiei locale faţă de bolşevici. Mai întîi e necesar să menţionăm că în perioada 28 iunie 1940 - 22 iunie 1941, adică a primei ocupaţii sovietice a Basarabiei, oamenii din părţile locului în acest termen scurt au văzut tot "farmecul" sistemului stalinist: de înjosire, umilinţă, tîlhărie, deportări, foamete şi violenţă.
Bineînţeles că în cazul dat este vorba de ura populaţiei locale faţă de sovietici, nedorinţa lor de a lupta alături de armata lui Stalin. Sigur, cei care au fost încorporaţi şi mobilizaţi în majoritatea cazurilor şi-au făcut conştiincios datoria de ostaş, mulţi au căzut în lupte, mulţi au rămas schilozi.
Propagandistic ideologia comunistă încerca să prezinte lucrurile, cum că locuitorii băştinaşi ai Basarabiei, de la mic pînă la mare luptau împotriva adversarilor URSS. Realitatea era însă alta. Mişcarea de partizani în Basarabia, organizată de Moscova ar putea fi comparată cu un spectacol bine regizat. Pe calea aerului în toiul nopţii erau paraşutaţi din Bielorusia, Rusia şi Ucraina "partizani moldoveni" în codrii Basarabiei. Ca exemplu poate servi un dosar de arhivă , care nu este altceva decît Lista nominală a partizanilor din detaşamentul „Za osvobojdenie Sovetscoi Moldavii”. În anul 1943 detaşamentul număra 406 partizani, din care 346 bieloruşi, 39 ucraineni, 12 ruşi, 3 polonezi şi un moldovean (Torpan Fedor Vasilievici) din Grigoriopol. Vizele de reşedinţă pînă la război ale acestora erau în Bielorusia, Ucraina, Rusia şi "republica" înjghebată de Stalin în scopuri propagandistice - RASS Moldovenească.
Probabil, că refuzul de a lupta de partea sovieticilor era motivat prin faptul, că cei care se considerau eliberatori, aveau un comportament de tîlhar la drumul mare. Şi ca să nu fiu numai cu vorba, propun spre judecata cititorului cîteva secvenţe din Informaţia strict secretă adresată secretarului CC al PC(b) din URSS, Malencov G.M din 28 august 1944 semnată de secretarul CC al PC(b) din Moldova Salogor N: „Despre paza averii, imobilului şi a construcţiilor auxiliare abandonate temporar de ţăranii din unele raioane ale RSS Moldovenească evacuaţi de pe raza a 25 km de zona operaţiilor militare”.
„Comisia, întocmită de CC al PC(b) al Moldovei în componenţa căreia au fost incluşi reprezentanţi ai CC al PC(b)M, secretari ai comitetelor de partid din Judeţele Bălţi şi Orhei, ai statului-major menit să asigure apărarea spatelui frontului II Ucrainean şi Direcţiei NKVD care aveau aceiaşi misiune, reprezentanţi ai armatelor nr.52 şi 4 şi secretarii CR Sculeni, Făleşti şi Chiperceni al PC(b)M, a înfăptuit o examinare privind paza averii, imobilului şi a construcţiilor auxiliare ale ţăranilor care au părăsit temporar zona, fiind evacuaţi la 25 km de apropierea frontului de linia judeţelor Bălţi şi Orhei.
În urma cercetării a 14 localităţi şi a 4 centre raionale s-a stabilit cazuri de tîlhărie şi delapidare a averii ţăranilor, daune imobilelor, bisericilor, şcolilor, livezilor etc.
În satul Lucaceni (aşa-i în document), raionul Sculeni, la 90% din imobilele locative au fost zmulse uşile, ferestrele, podeaua. La toate casele ţăranilor au fost scoase lăcăţele şi alte dispozitive de încuiat, a fost furată vesela şi altă avere privată. Această avere a fost furată de către militarii sovietici ai corpului 5 tancuri şi regimentul 315 artilerie a armatei a 27-a.
În satul Valea-Rusului, raionul Sculeni au fost supuse distrugerii şi furturilor 50% din casele oamenilor. Locuitorii satului au declarat, că la majoritatea din ei militarii au furat toate rezervele alimentare, averea din casă şi au distrus construcţiile. Cetăţeana Tipa Alexandra Constantilnovna a mărturisit că de la ea au fost furate 3 mese, un servant, un patefon cu discuri, 10 ştiubee, 3 saltele, 3 perne, saci, au fost scoase şi furate uşile şi ferestrele. Ţăranca Cumpa (probabil - Cumpătă- Al. M.) Elena a mărturisit că de la ea au fost furate 4 mese, 2 feţe de masă, 2 cuverturi, aproape tot vinul, porumbul, făina etc.
Satul Celacu-Veci (aşa-i în document, corect, Vechi - Al. M.), raionul Făleşti, a fost supus nelegiuiri şi tîlhăriei din partea militarilor sovietici din divizia Melitopoli, divizia 252 al corpului 78 şi 303 din componenţa armatei a IV-a. Patruzeci de procente din sat a suferit din cauza tîlhăriilor. Locotenentul major Şostacov şi sergentul major Luchin din statul major al corpului 78, cu toate că aveau la dispoziţie grajduri specializate şi imobile în sat, samavolnic au ocupat 2 case, au scos şi dus averea din ele şi le-au transformat în grajduri.
Au fost stabilite cazuri, cînd clădirile şcolilor şi a tehnicumurilor au fost de asemenea supuse tîlhăriilor şi mizeriei. Astfel drept exemplu poate servi satul Găleşti, raionul Sculeni, unde din clădirea şcolii au fost zmulse ramele, stricată sticla şi toate băncile şcolare. De devastarea şcolii s-au ocupat subalternii locotenentului inferior Pidnov din brigada a 9-a motorizată. Din Şcoala agricolă din Cucuruzeni (în original-tehnicum) la 9 iulie curent, căpitanul Furmanov (unitatea militară NAH, divizia 375) s-a căpătuit cu 2 cositoare, spitalul militar nr. 474 al armatei a IV-a şi-a luat 50 tone de porumb, 50 de paturi, tot felul de rechizite pentru cai şi vite, o ladă cu sticlă - oglindă. Toate aceste bunuri au fost furate după ce a fost ruptă lăcata depozitului şcolii agricole.
În satele Goreşti, Bucşa şi Răspopeni bisericile au fost aduse într-o stare de haos. În interiorul bisericilor au fost rupte şi aruncate arhivele bisericeşti, s-a tras cu arma în atributele de cult aflate în interiorul edificiului, au fost deshumate morminte, zmulse icoanele de pe pereţii bisericilor, distruse tavanurile şi podeaua. Tîlhărirea şi ruinarea bisericilor le-au făcut soldaţii brigăzii 56 mecanizate, corpului 23 mecanizat a armatei 57-a”.
Nu este exclus, că atunci cînd au revenit localnicii pe la casele lor, sau la ce a mai rămas din ele, autorităţile sovietice să le fi spus că aceste distrugeri şi furturi le-au făcut "călăii români".
Cred că e cazul să punem la dispoziţia stimatului cititor două documente dintr-un singur dosar de arhivă despre 2 funcţionari sovietici şi activitatea acestora în RSSM în anul 1945, în care tangenţial apar şi alte personaje.
-----------------------------------------
S E C R E T
Procurorului URSS – tov. Gorşenin C.P.
Secretarului CC al PC(b) din Moldova – tov. Salagor N.L.
Secretarului Comitetului Judeţean (CJ) al PC(b) din Moldova – tov. Krainii T.
I N F O R M A Ţ I E S P E C I A L Ă
La 5 aprilie 1945 în satul Rezeni, raionul Chişinău, s-a sinucis adjunctul Procurorului judeţului Chişinău – BOGOMOLOV Piotr Fiodorovici, anul naşterii 1911, originar din Jernovogorie, raionul Sovietskii, regiunea Kirov, rus, membru al PC(b) din anul 1939, a activat în organele de procuratură din anul 1939 pînă în martie 1944 – Procuror raional în regiunea Kirov, din martie 1944 – în RSS Moldovenească.
La sosirea mea împreună cu Secretarul CJ Chişinău al PC(b) din Moldova tov. Krainii şi reprezentanţii organelor de anchetă în satul Rezeni, am stabilit:
La 23 martie anul 1945, Bogomolov P.F. a fost trimis de CJ Chişinău al Partidului în deplasare în raionul Kotovsk pentru acordarea ajutorului la efectuarea semănatului de primăvară.
Comitetul raional (CR) Kotovsk al partidului l-a numit pe Bogomolov în satul Zâmbreni (la 7 km de satul Rezeni). La sfîrşitul lui martie 1945 reprezentanţii CR Kotovsk al partidului nu l-au găsit pe Bogomolov în satul Zâmbreni, dar de la ţărani au aflat, că Bogomolov permanent bea şi nu participă la semănat.
La 1 aprilie 1945 Bogomolov s-a adresat din proprie iniţiativă la punctul medical din Zâmbreni, unde a fost diagnosticat că suferă de alcoolism şi la momentul examinării se află în stare de ebrietate avansată.
În aceeaşi zi, la 1 aprilie 1945, Bogomolov a sosit în satul Rezeni, unde anterior a îndeplinit funcţia de împuternicit pe problemele livrării grîului la stat şi a continuat să bea la localnici.
Aproximativ la ora 3 în ziua de 5 aprilie Bogomolov a trecut pe la adjunctul Preşedintelui Sovietului sătesc Rezeni - Birov Iacov Constantinovici, a cerut vin şi posibilitatea de a se odihni pentru ca seara să plece în satul Zâmbreni.
Bogomolov era în stare de ebrietate avansată şi Birov vin nu i-a dat, dar i-a propus să se odihnească în altă parte a casei (în care nu locuia familia).
În această parte a casei Bogomolov a fost găsit mort, în poziţie semiaşezat pe scaun, după maşina de cusut. Împuşcătura a fost efectuată în zona de lîngă ureche, în tîmpla dreaptă. Lîngă Bogomolov a fost găsit un brauning belgian şi un tub de cartuş.
În urma examinării exterioare, în buzunarele lui Bogomolov au fost găsite patroane pentru revolverul brauning, biletul de partid, paşaportul şi alte documente.
Urme de violenţă nu au fost stabilite, de aceea urmează de constatat, că Bogomolov s-a sinucis.
Rezultatele finale ale anchetei vor fi comunicate suplimentar.
Procurorul RSSM
Consilier Judiciar de Stat de clasa III F. Doncenco
6 aprilie 1945
or. Chişinău, RSSM ANRM ( F.3085, inv.1, d. 40)
Este „îngrozitor” să ne imaginăm ce ne făceam noi,dacă toţi ocupanţii procedau la fel ca
Procurorul adjunct Bogomolov...
----------------------------------------- Un alt funcţionar a procedat „mai raţional”.Să urmărim documentul:
Secretarului CC al PC(b) din Moldova
Tov. Salagor S E C R E T
R A P O R T S P E C I A L
De către Procuratura raionului Kotovsk, judeţul Chişinău, a fost intentat proces penal împotriva Şefei bazei Raipotrebsoiuz-ului din Kotovsk – Şalinikova Zinaida Andreevna pentru delapidarea sumei de 5707 ruble şi irosirea produselor alimentare şi mărfurilor industriale din fondurile cu destinaţie specială:
Pentru pedagogi, pentru activul de partid şi pentru nou-născuţi.
În procesul anchetării cazului s-a stabilit, că irosirea produselor alimentare şi mărfurilor industriale din fondurile cu destinaţie specială a avut loc din indulgenţa, iar uneori chiar şi cu participarea directă a unor lucrători de partid de conducere din Comitetul executiv raional (CER) Kotovsk şi CR al PC(b)M. S-au irosit cele mai de preţ mărfuri prin casarea lor pe facturi pentru Selpo-uri, pe cănd mărfurile se iroseau pe loc, prin depozitul principal.
Astfel, din ordinul Preşedintelui CER – Pravovorskii, din fondul pentru pedagogi a fost transmis Preşedintelui Selpo-ului – Ivanova un palton, trei metri de tricot unor persoane ce nu au nimic comun cu pedagogia. Pe lîngă aceasta s-au eliberat 6 kg de ciocolate pentru lucrătorii CR al PC(b)M – Ţîganov, Lujaev şi reprezentantului CC al PC(b)M – Kneazev. Preşedintele CER personal şi-a luat din acest fond 10 băsmăli, din care 5 băsmăli la preţul de 81 ruble, 3 băsmăli la preţul de 375 ruble, 2 băsmăli la preţul de 186 ruble şi alte lucruri.
Din fondul pentru nou-născuţi s-a luat manufactură de către Preşedintele CER – Redin - 10 metri, Secretarul CER – Ostapenko – 5 metri, fostul şef al Secţiei generale – Golţvorm – 10 metri, şeful Gorcomhoz-ului – Socolov – 10 metri.
De regulă, taloanele pentru primirea manufacturii se eliberau de fostul şef al Secţiei generale a CER – Golţvorm, care în prezent a fost deportată de către organele NKVD la locul anterior de trai, ca fiind venită cu nemţii pe teritoriul RSSM.
Conform datelor deţinute, în octombrie 1944, Secretarul CR al PC(b)M – Ţîganov a luat pentru sine personal mărfuri în sumă de peste 4000 ruble şi pînă în prezent nu a achitat această sumă.
Pe lîngă aceasta, s-a stabilit, că Ţîganov are de acoperit în casa CR al PC(b)M suma de 3500 ruble, iar al doilea secretar – Lujaev – 3000 ruble.
Vitele rebutate pînă în prezent nu au fost luate la evidenţă pe raion şi, conform declaraţiei şefului Raizo-ului – tov. Cerepov, toţi lucrătorii de conducere şi-au luat vaci din aceste vite şi nu au plătit pe ele bani.
De asemenea Cerepov a declarat, că el a transmis Secretarului CR al PC(b)M – Ţîganov un document de la Sovetul sătesc Mileşti, precum că Preledintele CER – Pravovorskii a luat de la acest soviet sătesc 20 de oi, 2 porci şi nu se ştie unde le-a transportat, cerînd ca Ţîganov să întreprindă măsurile necesare. Însă, Ţîganov a pus acest document în masă şi nu a întreprins careva măsuri. Pe lîngă aceasta, Pravovorskii şi-a însuşit 3 porci în satul Sărata-Galbenă.
La 10 aprilie 1945 în Procuratura raionului s-a prezentat şeful Pazei militare a Zagotzerno-ului din Kotovsk şi a declarat, că CER ilegal a primit de la depozit 1,5 tone de orz. În scopul verificării faptului dat la Procuratura raionului a fost invitat directorul Zagotzerno-ului – Maiorov, care a declarat, că în temeiul dispoziţiei orale a Secretarului CR al PC(b)M – Ţiganov şi Preşedintelui CER – Pravovorskii lor li s-a eliberat din fondul de seminţe, adunat pentru familiile combatanţilor şi săracilor, 1,5 tone de orz pentru CER şi 1070 kg grîu pentru spital. Pe lîngă aceasta, Maiorov a declarat, că Ţîganov l-a rugat să-i scrie o chitanţă fictivă de primire a 4 tone de porumb de la Sovietul sătesc Manoileşti, care a fost luată de CR pentru furaje. De asemenea, Maiorov a menţionat, că în perioada campaniei de colectare a pîinii, din dispoziţia lui Ţîganov, prezenta cifre mărite faţă de cantitatea reală de pîine colectată, p!
entru sporirea procentului de îndeplinire a planului la colectarea pîinii pe raion.
Pe lîngă faptele expuse, în acţiunile Secretarului CR al PC(b)M se constată grosolănie administrativă. De exemplu: în perioada campaniei de colectare a pîinii în septembrie 1944, în satul Costeşti, Ţîganov a ţinut o adunare cu responsabilii de colectare, la care i-a ameninţat, că pentru neîndeplinirea planului va aplica măsuri drastice, pînă la arestare şi deportare. Pe lîngă aceasta, i-a chemat pe 3 responsabili, care din cauze obiective au lipsit de la adunare, i-a certat, i-a ameninţat cu arestarea şi alte sancţiuni. Se cunosc şi alte fapte de grosolănie din partea lui Ţîganov faţă de ţărani şi comunişti.
În baza celor expuse, rog să delegaţi în raionul Kotovsk o comisie de partid pentru verificarea faptelor relatate mai sus şi să discutaţi în cadrul Biroului CC al PC(b)M comportamentul Primului secretar al CR Kotovsk al partidului – Ţîganov, celui de-al doilea secretar – Pujaev şi Preşedintelui CER Kotovsk – Pravovorskii.
Procurorul RSSM
Consilier Judiciar de Stat de clasa III F. Doncenco
Or. Chişinău, RSSM ANRM F.3085, inv. 1 , d. 40
18.04.1945
-----------------------------------------
Este binecunoscut faptul că în RSSM, după 1944, au fost aduşi din URSS nu numai şefi de rang superior, ci şi tot felul de agramaţi şi aventurieri. În rîndul celor aduşi de infernul roşu se nimereau şi oameni cumsecade, dar numărul acestora era atît de mic, încît ei nu erau în stare să schimbe imaginea generală pe care o creau zi de zi cadre de teapa celui care era preşedinte de kolhoz în satul Cuzmin, raionul Camenca.
Consider că documentul ce urmează este de interes public, de aceea am hotărît să-l reproduc integral. Cititorul trebuie să cunoască, că metodele violente, josnice şi mişeleşti ale preşedintelul kolhozului, care în scurt timp devenise "buhaiul satului", erau tipice pentru întreg spaţiu rural din RSSM, poate cu unele mici excepţii. Prezentăm documentul[i]:
"Secretarului Comitetului Central ULCT din URSS
tovarăşului Şelepin A.N.
S C R I S O A R E D E I N F O R M A R E
Vă comunicăm că pentru controlul faptelor descrise în scrisoarea cu nr.01/3324 din 12 mai 1950, am trimis şefului-adjunct al secţiei şcolii a CC al ULCTM tov. Stelea I.D, care împreună cu alţi doi membri ai biroului CR Camenca al PC(b)M t.t. Screabin şi Varava au stabilit că preşedintele kolhozului ”Şleah do kommunî” din satul Cuzmin, raionul Camenca, Valînschi Nichita Filimonovici, într-adevăr a decăzut moral şi în viaţa de zi cu zi face abuz de funcţia pe care o ocupă, are un comportament criminal faţă de femei, este grosolan cu ele, le constrînge spre concubinaj, promiţîndu-le ajutor material şi alte facilităţi din contul kolhozului.
O dovadă importantă sînt mărturisirile scrise de Prisajniuc Elena Terentievna, Culicinscaia Ana Iacovlevna, Vlajievscaia Maria Petrovna, Sniţarenco Olga Nichiforovna şi altele, care confirmă că Valînschii duce un mod de viaţă desfrînat, ruinînd averea kolhozului.
În toamna anului 1949 Valînschii a forţat spre concubinaj o fată de 18 ani, Priseajniuc Elena Terentievna, căreia i-a promis că se va căsători cu ea şi îi va da şi bani.
La 26 martie 1950 tov. Priseajniuc a născut un băiat, dar potrivit explicaţiilor mamei sale, tatăl copilului, chipurile, nu este Valînschii, ci tov. Sanalatii Nicolai, pe numele căruia a şi fost înregistrat copilul.
În mărturisirea sa, Culicinscaia Ana Iacovlevna afirmă că după ce părinţii săi, în 1947, au fost judecaţi, Valînschii a scris o scrisoare la Tehnicumul de cooperaţie din Soroca, unde învăţa Culicinscaia şi a cerut ca aceasta să fie exmatriculată (motivînd probabil că are părinţi judecaţi - Al.M.)
Tov. Culicinscaia a fost exmatriculată din respectiva instituţie de învăţămînt chiar din primul an de studii. În 1948, cînd s-a întors în satul Cuzmin, a început să lucreze în kolhozul "Şleah do communî". Valînschii o certa şi batjocorea des la lucru, în prezenţa altor kolhoznici, iar în toamnă i-a propus serviciile sale. A venit la ea acasă şi i-a propus să trăiască în concubinaj, iar în schimb nu o va mai certa şi înjura, ci o va ajuta economic. De atunci Valînschii o foloseşte tot timpul în calitate de concubină.
Tov. Vlajievscaia M.P. a acceptat concubinajul pentru 0,06 ha de pămînt din moşia kolhozului, care i s-a repartizat la propunerea lui Valînschii. Dar după ce Valînschii a încetat s-o mai viziteze, a fost eliberată de la lucru (ferma de păsări), luîndu-i-se şi pămîntul.
Noi am stabilit, iar mărturisirile scrise confirmă că Valînschii îşi bătea joc de fetele care nu-l lăsau să intre în casă sau nu-i făceau pe plac. De exemplu, tov. Sniţarenco Olga Nichiforovna mărturiseşte că Valînschii a hotărât să o trimită la lucru în Donbas doar din motiv că aceasta nu i-a permis să intre în casă. Tov. Buzulenco Olga Vasilievna a relatat că Valînschii, în 1949, în timpul prăşitului, a înjurat-o sub pretext că a tăiat multe fire de floarea-soarelui. Tot atunci Valînschii i-a propus să vină seara la ea acasă, iar în schimb el nu o va critica la adunare. Şi într-adevăr, Valînschii nu a spus nimic despre ea la adunare, însă cînd a venit seara la ea acasă, tov. Buzulenco nu l-a lăsat să intre.
Din acest motiv el i-a interzis fetei să meargă cu căruţa kolhozului la piaţă, cu toate că brigadierul i-a permis, ea achitînd anterior suma necesară pentru a fi transportată cu căruţa.
Tov. Guşilo Maria Nicanorovna confirmă faptul că Valînschii de nenumărate ori a batjocorit-o şi s-a răzbunat pe ea, din motiv că i-a refuzat propunerile şi a opus rezistenţă la încercările lui de a o viola.
Tov. Voronovschaia Victoria, Jucovschaia Liusia şi Hmelevschaia Xenia au refuzat să dee mărturisiri concrete deoarece le este ruşine, dar din discuţiile cu alte fete şi din mărturiile scrise se confirmă că şi acestea au fost concubinele lui Valînschii.
Tov. Leahovici Liza Condratievna ne-a comunicat că Valînschii a pierdut orice simţ omenesc. De faţă erau toţi kolhoznicii cînd acesta a alungat-o pe fiica sa, Lida din clubul kolhozului, iar în martie 1950, atunci cînd fiica sa de 14 ani a ieşit în drum, unde lucra brigada de construcţii, Valînschii a înjurat-o.
Noi am trimis la CC al PC(b) al Moldovei copia scrisorii tov. Ivanov, scrisoarea informativă a tov. Stelea I.D. şi copiile mărturisirilor tuturor fetelor despre care am menţionat.
CC al PC(b) al Moldovei a transmis toate aceste materiale procuraturii pentru a-l trage la răspundere penală pe Valînschii.
Secretarul CC al ULCT din Moldova V. Cohanschii"
-----------------------------------------
Cu regret, cazuri de genul acesta au fost mult mai multe decît ne putem imagina.
Nu toţi ocupanţii aveau metode asemănătoare în comportamentul lor. Mulţi din ei erau credincioşi cauzei marxist-leniniste şi partidului condus de Marele Cîrmaci. Printre principalele dogme ale acestora era ateismul. Împuşcarea, deportarea feţelor bisericeşti şi a credincioşilor, indiferent de cultul religios de care aparţineau, au fost măsuri folosite din plin. Peste puţin timp se trecuse la o politică mai moderată. Printre metodele de constrîngere administrativă se numărau: şantajul, naţionalizarea imobilelor unde aveau loc adunările sau slujbele religioase, batjocura şi ameninţările la persoană.
Drept exemplu poate servi un document care confirmă metodele de luptă violentă cu credincioşii şi dragostea celor veniţi faţă de băutura naţională a băştinaşilor[ii]
-----------------------------------------
"SECRET Secretarului CC al PC al Moldovei tov. Lazarev A.M. Locţiitorului Preşedintelui Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti tov. Scurtul M.V.
Preşedintele kolhozului din s. Brătuşenii-Noi, raionul Brătuşeni, în numele lui Stalin, a intrat, fiind în stare de ebrietate, în casa de rugăciuni baptistă, în momentul cînd oamenii se rugau. A început să-i înjure pe cei aflaţi acolo, ameninţîndu-i că-i va împuşca sau va arunca o grenadă în casa de rugăciuni. În acest fel el i-a alungat pe toţi credincioşii din local. Asemenea fapte Novicov a mai făcut de nenumărate ori, mai mult decît atît, el i-a avertizat că dacă cineva îl va denunţa, el îi va "alunga în Siberia".
Despre încălcarea grosolană a Constituţiei staliniste a fost informat Comitetul de partid de circumscripţie şi Comitetul executiv de circumscripţie.
Cele relatate au sarcina de a vă informa.
23 octombrie 1952 S.Colesnic,
Împuternicitul Consiliului privind cultele religioase pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS pentru RSSM.”
În procesul de lucru am dat peste o informaţie publicată în ziarul "Delovaia gazeta" din 23 iunie 1994 intitulat - "Prigovor vînesen" (Sentinţa a fost pronunţată). Subiectul acestui material informaţional ar putea fi caracterizat printr-o singură expresie: "Nimic nou sub soare!”
Este vorba de o serie de crime săvîrşite în 1994 de un grup de militari ruşi în Republica Moldova suverană şi independentă. Reproducem un fragment din articolul respectiv:
"Tribunalul Militar al Moldovei a pronunţat sentinţa celor patru militari ruşi învinuiţi de furt, tîlhărie, excrocherie şi alte acţiuni ilegale. Tribunalul a hotărît izolarea acestora de societate şi, în consecinţă, soldatul Haricov a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni, maiorul Teterin - la 5 ani şi 6 luni, căpitanul Gram - la 6 ani şi maiorul Cercasov - la 7 ani detenţie”.
Probabil că astfel au înţeles ei îndeplinirea misiunii de
internaţionalist-pacificator. În această ordine de idei, ajungem la
concluzia că, comportamentul ocupantului este totuşi previzibil-
violenţă, jaf, viol şi batjocură.Un lucru este cert, ocupanţii sovietici au fost pilonii de bază a unui mecanism totalitar străin, care s-au infiltrat violent în vieţile şi minţile oamenilor pentru mai bine de şase decenii afectînd multe generaţii .
Alexandru Moraru, istoric-arhivist si publicist (mun. Chişinău)
Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro / 30.05.2010
Comunismul nu trebuie sa se mai întoarcă în Basarabia. Basarabenii au suferit prea mult de de pe urmele comunismului.
RăspundețiȘtergereE adevarat. acuma democratii de la putere sunt si ei cel putin amrcati daca nu influentati de perioada nefasta. Personal, ma astept la inca 20 de ani tranzitie, cam ca in Romania, cu partide de tip FSN, PDSR, cu influente puternice comuniste. Altfel nu se poate. Decat daca nu primesc ajutor strain, cum ar fi din partea Romaniei, insa intr-o perioada ca aceasta, Rep. Moldova nu este printre primele probleme ale Romaniei.
RăspundețiȘtergerecomunismul trebuie starpit pe fata pamantului.dar este foarte greu.sunt roman si vreau sa spun ca si la noi inca sunt in viata si in libertate multi fost comunisti-securisti care ar trebui sa putrezeasca in inchisoare.dar la voi in moldova aveti mai mult de luptat cu ei.va sustinem de aici si va spun ca ne uitam cu interes la voi.haideti sa facem odata unirea!!!!
RăspundețiȘtergere