Prezentam in randurile ce urmeaza cea de-a treia editie a Raportului de monitorizare a respectarii drepturilor comunitatilor romanesti din afara granitelor tarii, realizat de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti.
Intrat in al treilea an al existentei sale, acest proiect independent de monitorizare a situatiei comunitatilor romanesti din Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria permite tragerea unor concluzii nu tocmai imbucuratoare pentru viitorul acestor comunitati. Practic intre anii 2006 – 2007 situatia generala a minoritatii romanesti din tarile enumerate mai sus nu a cunoscut nici un fel de imbunatatire, ba chiar am putea spune ca tendinta generala este una de restrangere a drepturilor acestor comunitati. Raportul din acest an cuprinde ca si cele din anii anteriori o monitorizare a drepturilor minoritatii romanesti din Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria din urmatoarele puncte de vedere: dreptul la folosirea limbii materne in scoli, dreptul la folosirea limbii materne in biserica, dreptul la folosirea limbii materne in mass-media, atitudini si manifestari ostile din partea majoritatii fata de minoritatea romaneasca.
Toate tarile monitorizate prin acest raport cuprind o minoritate romaneasca autohtona si sunt semnatare ale unor tratate si conventii internationale care le obliga sa respecte drepturile enumerate mai sus pentru minoritatile nationale. |n ciuda acestor obligatii asumate, tarile in cauza refuza in mod consecvent sa respecte drepturile minoritatii romanesti.
Desi exista elemente specifice pentru fiecare tara in parte dintre cele monitorizate, in acelasi timp exista si o serie de elemente comune. |n primul rand exista o insistenta a guvernelor in impartirea artificiala a comunitatii romanesti in romani si alta etnie (vlahi sau moldoveni). Acest fenomen duce la o micsorare a numarului real al romanilor din tarile respective si la impiedicarea statului roman in a acorda sprijin comunitatii romanesti. O alta trasatura comuna pentru toate tarile monitorizate este interzicerea educatiei in limba materna sau restrangerea orelor si numarului de scoli cu predare in limba romana. Pe langa fenomenele enumerate mai sus este prezenta si exercitarea de presiuni asupra publicatiilor in limba romana, retragerea finantarilor acordate anterior sau interzicerea programelor radio-TV in limba romana. Toate aceste trasaturi comune ale comportamentului guvernelor din tarile monitorizate duc la o degradare continua a situatiei minoritatii romanesti.
Bulgaria
Bulgaria refuza sa recunoasca existenta unei minoritati romanesti si astfel refuza sa acorde orice fel de sprijin comunitatilor existente. La nivel oficial Bulgaria recunoaste existenta unei comunitati vlahe, sustinand insa ca aceasta este o comunitate cu o identitate diferita de cea romaneasca. Datorita faptului ca nu este recunoscuta existenta unei minoritati romanesti nu sunt acordate nici un fel de drepturi. Apelurile organizatiilor romanilor din Bulgaria pentru respectarea drepturilor minoritatilor raman fara raspuns din partea guvernului.
Serbia
Serbia practica acelasi standard dublu ca si Bulgaria in ceea ce priveste drepturile minoritatii romane, impartita in mod artificial in romani si vlahi. Pe langa aceasta in anul 2008-2009 au fost constatate mai multe atitudine agresive la adresa comunitatii romanesti, in special in timpul manifestarilor publice ale romanilor din Serbia. Datorita impartirii artificiale a comunitatii romane in vlahi si romani, autoritatile sarbe refuza sa deschida clase cu predare in limba romana in nord-estul Serbiei, in regiunea numita Valea Timocului. Demersurile comunitatilor romanesti pentru educatie in limba romana au ramas fara raspuns pana in prezent. De asemenea, autoritatile guvernamentale sarbe impreuna cu Biserica Ortodoxa Sarba isi continua campania impotriva initiativelor de reintroducere a limbii romane in bisericile din Valea Timocului. |n cadrul acestei campanii este impiedicata ridicarea de noi biserici si au aparut inclusiv manifestari violente la adresa clerului ortodox care slujeste in limba romana.
Ucraina
Atitudinea guvernului ucrainean fata de minoritatea romaneasca in cursul anului 2008-2009 a fost marcata de conflictul diplomatic aparut intre Romania si Ucraina in urma unui scandal de spionaj din luna martie 2009 si in urma incheierii procesului de la Curtea Internationala de Justitie privind delimitarea platoului continental al Marii Negre. Mass-media din Ucraina a declansat ample campanii de presa impotriva Romaniei cu acuzatia ca se intentioneaza anexarea unor teritorii ucrainene. |n cadrul acestor campanii de presa a fost implicata si comunitatea romaneasca din Ucraina care a fost descrisa ca fiind un pericol pentru integritatea teritoriala a acestei tari. Aceasta retorica publica agresiva fata de minoritatea romaneasca risca sa duca la crearea unei atitudini negative care se afla la baza oricarui conflict inter-etnic. Pe langa aceasta guvernul Ucrainei a continuat sa emita reglementari care au limitat si mai mult posibilitatea folosirii limbii romane in scoli. |n plus
se constata pentru perioada monitorizata declansarea unor tentative de limitare a libertatii de exprimare in limba romana prin retragerea finantarilor acordate ziarelor si publicatiilor romanesti sau prin interzicerea unor emisiuni radio-TV in limba romana.
Ungaria
Daca in Ungaria situatia educatiei si a serviciului religios in limba materna poate fi calificata ca fiind buna pentru comunitatea romaneasca, nu acelasi lucru se poate spune despre libertatea de exprimare si atitudinea fata de minoritatea romana. Autoritatile maghiare au decis la inceputul acestui an sa reduca finantarea acordata unei reviste de limba romana, insa au revenit asupra decizii in urma protestelor. |nsa cea mai ingrijoratoare evolutie din anul 2009 pentru comunitatea romaneasca din Ungaria este reprezentata de manifestarile ostile la adresa sa venite din partea unor grupari extremiste cum ar fi Jobbik, HVIM sau Garda Maghiara. Organizatiile enumerate mai sus au proferat amenintari la adresa comunitatii romanesti si au execitat presiuni cu prilejul inaugurarii unei statui a mitropolitului roman Andrei Saguna in orasul Jula, inaugurare care a fost amanata.
Intrat in al treilea an al existentei sale, acest proiect independent de monitorizare a situatiei comunitatilor romanesti din Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria permite tragerea unor concluzii nu tocmai imbucuratoare pentru viitorul acestor comunitati. Practic intre anii 2006 – 2007 situatia generala a minoritatii romanesti din tarile enumerate mai sus nu a cunoscut nici un fel de imbunatatire, ba chiar am putea spune ca tendinta generala este una de restrangere a drepturilor acestor comunitati. Raportul din acest an cuprinde ca si cele din anii anteriori o monitorizare a drepturilor minoritatii romanesti din Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria din urmatoarele puncte de vedere: dreptul la folosirea limbii materne in scoli, dreptul la folosirea limbii materne in biserica, dreptul la folosirea limbii materne in mass-media, atitudini si manifestari ostile din partea majoritatii fata de minoritatea romaneasca.
Toate tarile monitorizate prin acest raport cuprind o minoritate romaneasca autohtona si sunt semnatare ale unor tratate si conventii internationale care le obliga sa respecte drepturile enumerate mai sus pentru minoritatile nationale. |n ciuda acestor obligatii asumate, tarile in cauza refuza in mod consecvent sa respecte drepturile minoritatii romanesti.
Desi exista elemente specifice pentru fiecare tara in parte dintre cele monitorizate, in acelasi timp exista si o serie de elemente comune. |n primul rand exista o insistenta a guvernelor in impartirea artificiala a comunitatii romanesti in romani si alta etnie (vlahi sau moldoveni). Acest fenomen duce la o micsorare a numarului real al romanilor din tarile respective si la impiedicarea statului roman in a acorda sprijin comunitatii romanesti. O alta trasatura comuna pentru toate tarile monitorizate este interzicerea educatiei in limba materna sau restrangerea orelor si numarului de scoli cu predare in limba romana. Pe langa fenomenele enumerate mai sus este prezenta si exercitarea de presiuni asupra publicatiilor in limba romana, retragerea finantarilor acordate anterior sau interzicerea programelor radio-TV in limba romana. Toate aceste trasaturi comune ale comportamentului guvernelor din tarile monitorizate duc la o degradare continua a situatiei minoritatii romanesti.
Bulgaria
Bulgaria refuza sa recunoasca existenta unei minoritati romanesti si astfel refuza sa acorde orice fel de sprijin comunitatilor existente. La nivel oficial Bulgaria recunoaste existenta unei comunitati vlahe, sustinand insa ca aceasta este o comunitate cu o identitate diferita de cea romaneasca. Datorita faptului ca nu este recunoscuta existenta unei minoritati romanesti nu sunt acordate nici un fel de drepturi. Apelurile organizatiilor romanilor din Bulgaria pentru respectarea drepturilor minoritatilor raman fara raspuns din partea guvernului.
Serbia
Serbia practica acelasi standard dublu ca si Bulgaria in ceea ce priveste drepturile minoritatii romane, impartita in mod artificial in romani si vlahi. Pe langa aceasta in anul 2008-2009 au fost constatate mai multe atitudine agresive la adresa comunitatii romanesti, in special in timpul manifestarilor publice ale romanilor din Serbia. Datorita impartirii artificiale a comunitatii romane in vlahi si romani, autoritatile sarbe refuza sa deschida clase cu predare in limba romana in nord-estul Serbiei, in regiunea numita Valea Timocului. Demersurile comunitatilor romanesti pentru educatie in limba romana au ramas fara raspuns pana in prezent. De asemenea, autoritatile guvernamentale sarbe impreuna cu Biserica Ortodoxa Sarba isi continua campania impotriva initiativelor de reintroducere a limbii romane in bisericile din Valea Timocului. |n cadrul acestei campanii este impiedicata ridicarea de noi biserici si au aparut inclusiv manifestari violente la adresa clerului ortodox care slujeste in limba romana.
Ucraina
Atitudinea guvernului ucrainean fata de minoritatea romaneasca in cursul anului 2008-2009 a fost marcata de conflictul diplomatic aparut intre Romania si Ucraina in urma unui scandal de spionaj din luna martie 2009 si in urma incheierii procesului de la Curtea Internationala de Justitie privind delimitarea platoului continental al Marii Negre. Mass-media din Ucraina a declansat ample campanii de presa impotriva Romaniei cu acuzatia ca se intentioneaza anexarea unor teritorii ucrainene. |n cadrul acestor campanii de presa a fost implicata si comunitatea romaneasca din Ucraina care a fost descrisa ca fiind un pericol pentru integritatea teritoriala a acestei tari. Aceasta retorica publica agresiva fata de minoritatea romaneasca risca sa duca la crearea unei atitudini negative care se afla la baza oricarui conflict inter-etnic. Pe langa aceasta guvernul Ucrainei a continuat sa emita reglementari care au limitat si mai mult posibilitatea folosirii limbii romane in scoli. |n plus
se constata pentru perioada monitorizata declansarea unor tentative de limitare a libertatii de exprimare in limba romana prin retragerea finantarilor acordate ziarelor si publicatiilor romanesti sau prin interzicerea unor emisiuni radio-TV in limba romana.
Ungaria
Daca in Ungaria situatia educatiei si a serviciului religios in limba materna poate fi calificata ca fiind buna pentru comunitatea romaneasca, nu acelasi lucru se poate spune despre libertatea de exprimare si atitudinea fata de minoritatea romana. Autoritatile maghiare au decis la inceputul acestui an sa reduca finantarea acordata unei reviste de limba romana, insa au revenit asupra decizii in urma protestelor. |nsa cea mai ingrijoratoare evolutie din anul 2009 pentru comunitatea romaneasca din Ungaria este reprezentata de manifestarile ostile la adresa sa venite din partea unor grupari extremiste cum ar fi Jobbik, HVIM sau Garda Maghiara. Organizatiile enumerate mai sus au proferat amenintari la adresa comunitatii romanesti si au execitat presiuni cu prilejul inaugurarii unei statui a mitropolitului roman Andrei Saguna in orasul Jula, inaugurare care a fost amanata.
Articol recomandat de ȘTEFĂNIȚĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu