Moldova: un colţ de potenţial în Europa

Guvernul Filat, învăţând din succesele şi eşecurile altor state postcomuniste (inclusiv Georgia şi Ucraina), are o şansă enormă de a aduce în ţară stabilitate şi prosperitate, dar numai în cazul în care Uniunea Europeană şi Statele Unite îşi vor respecta promisiunile faţă de această democraţie fragilă, ajutând Moldova prin consiliere şi prin asistenţă practică. Doar atunci Moldova ar putea deveni o istorie de succes. Astfel e caracterizată Republica Moldova, într-un articol din publicaţia online BusinessWeek.

Într-un articol, întitulat „Moldova: un colţ de potenţial în Europa”, autorii acestuia, David J. Kramer, Alina Inayeh şi Pavol Demes, descriu atât Moldova, cât şi pe Vladimir Filat, ca pe nişte necunoscute pentru majoritatea populaţiei americane sau europene. Cu toate acestea, Moldova este o piesă importantă în puzzle-ul unei Europe unite, libere şi pacifiste, menţionează autorii materialului.

Vizita recentă a lui Vladimir Filat la Washington, pentru semnarea acordului cu Corporaţia „Provocările Mileniului”, este prima vizită oficială a unui prim-ministru moldovean în Statele Unite şi reprezintă o schimbare istorică după 8 ani de guvernare comunistă.

Această vizită a premierului Filat trebuie să fie urmată de angajamente serioase ale Occidentului în a ajuta Moldova să se integreze în comunitatea Euro-Atlantică. Moldova simte o necesitate urgentă în asistenţă, iar guvernul moldovean are o orientare pro-vestică bine definită.

O perioadă destul de îndelungată Moldova a fost cunoscută comunităţii internaţionale pentru faptul că este cea mai săracă ţară din Europa,
cu probleme de corupţie, trafic de persoane şi pentru regiunea separatistă Transnistreană. Noua guvernare democratică are o conducere pogresistă, dispusă spre reforme, care marchează o schimbare de gerenaţii, menţionează acelaşi articol. Actualul guvern a schimbat radical stilul de politică, de comunicare cu publicul şi imaginea Moldovei în ochii comunităţii internaţionale.

Oricine ar fi vizitat Moldova în ultimele luni, ar fi observat în ochii cetăţenilor de rând speranţă, energie şi dechidere spre noi oportunităţi. Atitudinea noului guvern faţă de mass-media şi societatea civilă s-a schimbat spre mai bine. Mai mult decât atât, Filat şi colegii săi sunt dornici să coopereze cu vecinii Moldovei, în special cu Uniunea Europeană, printr-un ambiţios program conceput pentru a ajuta ţara să recupereze timpul pierdut de guvernul anterior. Este demn de remarcat faptul că Moldova şi-a început această aventură spre o democraţie liberală într-o perioadă de criză economică globală, care a lovit economiile cele mai vulnerabile din Europa Centrală şi de Est.

În timp ce refacerea economiei şi crearea instituţiilor sunt priorităţi de top, rezolvarea problemei separatiste transnistrene este de asemenea importantă. Rusia a refuzat retragerea „forţelor de menţinere a păcii” şi a muniţiilor din această regiune, în ciuda un angajament de a face acest lucru în cadrul reuniunii de la Istanbul din 1999. Noul guvern de la Chişinău a cerut retragerea forţelor ruse şi Occidentul ar trebui să intensifice sprijinul aceastei poziţie, bazată pe principiul de consimţămînt al ţării gazdă. Guvernul anterior al Moldovei cerea cu jumătate de gură retragerea forţelor ruse şi aproape a semnat în 2003 nefericitul Plan Kozak, care ar fi extins prezenţa Rusiei în regiune.

Noua conducere a Moldovei percepe reformele profunde şi imediate ca pe unica cale spre progres. Autrităţile moldovene par dispuse să se angajeze în aceste reforme, şi nu să aştepte promisiuni solide de integrare în UE. Anumea aceasta deosebeşte conducerea de la Chişinău de alte guverne din regiune, care privesc aceste promisiuni ca stimulent pentru reforme. Acest lucru ar fi de-ajuns pentru UE ca să acorde o atenţie deosebită Republicii Moldova - o nouă speranţă într-o regiune destul de tulbure. De altfel, Uniunea Europeană a mers în întîmpinarea noului guvern de la Chişinăui cu începerea imediată a negocierilor privind acordul de asociere. Moldova este de asemenea pe deplin angajată în Parteneriatul Estic, instrument al UE pentru cooperarea avansată cu Republica Moldova şi alte cinci state din Europa de Est şi Caucaz.

Reformele sunt motorul dezvoltării, încheie autorii articolului. Cu toate acestea, reformele au un preţ politic, preţ pe care Moldova nu-l va putea plăti curînd, fără a risca o alunecare înapoi la un sistem închis şi infertil politic. Acesta este motivul pentru care, în plus la asistenţa economică UE, eforturile ar trebui să se concentreze şi pe sprijinul mass-mediei, care profită din plin de noua sa libertate, încurajând societatea civilă să devină o parte a politicilor de luare a deciziilor şi sporind controlul parlamentar asupra deciziilor guvernului. Crearea de elemente solide într-un sistem democratic este unica asigurare împotriva unui regres politic. Ba mai mult chiar, o Moldovă stabilă din punct de vedere economic şi politic va avea mai multă putere pentru a negocia soluţionarea echitabilă a conflictului din Transnistria şi de a-i atrage pe cei din stînga Nistrului. Dar Transnistria nu poate deveni o scuză pentru a opri reforma. Republica Moldova pur şi simplu nu-şi poate permite acest lux, ca şi Occidentul de altfel. sursa: Jurnal.md